Statiunea balneoclimaterica Ocnita

Statiunea balneoclimaterica Ocnita-Valcea

Ocnele Mari este unul din cele mai vechi orase ale Olteniei, situat la 12 km de Ramnicu-Valcea. Exploatarea sarii la Ocnele Mari s-a facut din cele mai vechi timpuri, edificatoare fiind descoperirea in aceasta zona a unui numar insemnat de topoare-ciocan de minerit care au apartinut culturilor epocii neolitice, bronzului si primei epoci a fierului. Dacii creeaza de-a lungul Paraului Sarat un intreg sistem de asezari si fortificatii al carui punct nodal pare sa fi fost actuala asezare de la Ocnele Mari-Cosota.
Potrivit descoperirilor arheologice, aici s-a aflat vestitul centru tribal “Buridava”. Pe la inceputul anilor 1960, un profesor din localitate, Gheorghe Mosteanu, descopera intamplator, intr-o gradina a sa din punctul Cosota, niste vase din lut ars, diferite de cele din Valea Bradului, aflata peste deal. Anunta sectia muzeului raional Valcea, care dupa investigarea sitului descopera existent in zona a unui mare depozit arheologic. Sosit de la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, profesorul Dumitru Berciu decide deschiderea unui santier arheologic, in cadrul caruia este scoasa la lumina o cetate dacica veche de peste 2000 de ani, denumita cetatea Buridava (in traducere “cetatea burilor”), mentionata de istoricul grec Ptolemeu in scrierile sale.

Majoritatea obiectelor descoperite in Ocnele Mari, vestigii ale cetatii dacice Buridava, se gasesc in prezent expuse la Muzeul de Istorie Judeteana din Ramnicu Valcea:

In zona cetatii Buridava s-au descoperit diferite obiecte dacice precum: ulcioare, cesti si blide din lut ars si un mare depozit subteran de cereale, construit in tuful calcaros al dealului. Langa aceste vestigii se afla si o fantana, despre care o legenda locala spune ca prin conductele din olane arse de lut s-ar fi alimentat in vremurile indepartate asezarile din aval. Fantana are o constructie speciala, prezentandu-se ca un bazin colector subteran, destul de mare, cu o deschidere ingusta prin care apa poate fi scoasa cu o ciutura cu cumpana. Descoperirea cea mai importanta o reprezinta insa o bucata de ceramica cu inscriptia “BUR”, care ar putea avea legatura cu numele Buridava sau chiar cu Burebista. Exploatarea sarii in zona a continuat si in timpul cuceririi romane, dovada fiind castrul roman de la Stolniceni, care a fost construit pentru a controla aceasta zona.

In evul mediu exploatarea sarii in zona devine monopol domnesc, capatand un avant deosebit in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. Incepand cu secolul XVIII, toate documentele vremii mentioneaza importanta exploatarii de sare de la Ocnele Mari in Tarile Romanesti, aceasta fiind cea mai insemnata exploatare salina din sud-vestul Romaniei (de aici si denumirea de “Ocnele Mari”). Prima atestare istorica a localitatii Ocnele Mari dateaza din anul 1402.

In epoca moderna, exploatarea sarii si comertul cu sare continua sa reprezinte principala baza economica a asezarii. Putini stiu ca multumita infloritorului comert cu sare, Ocnele Mari numarau in anul 1930 mai multi locuitori decat actualul municipiu Ramnicu-Valcea.

In trecut o statiune infloritoare, binecunoscuta, cu caracter permanent, de interes general, Ocnele Mari se numara – regretabil – printre statiunile balneo- climaterice din Romania care au suferit un declin considerabil in ultimii 20 de ani. Factorii terapeutici naturali din zonă apar documentati inca din secolul al XIX-lea. Se pare ca inca din jurul anului 1833 se trecea la folosirea apei sarate din asa numita „Balta Rosie” – o fosta gura de mina, de aproximativ 120 m adancime- la bai reci si calde, incalzirea realizandu-se cu bolovani incinsi in foc.

Primul studiu asupra factorilor naturali de cura a fost efectuat in anul 1863 de catre  dr. Patzel din Bucuresti, care semnaleaza efectele terapeutice ale apelor sarate din Ocnele Mari/ Ocnita intr-o comunicare prezentata Societatii Medicale din Bucuresti. Intre anii 1885-1886, doctorul A.Bernard studiaza din punct de vedere chimic sursele minerale din Ocnele Mari.

Incepand din anul 1899 activitatea balneara la Ocnele Mari ia un avant deosebit, deoarece lacul „Balta Rosie” este arendat pentru 18 ani lui Ioan Claus, iar cea de la Ocnita trece in proprietatea colonelului Dianu. In această perioada se construiesc pavilioane moderne cu hotel, restaurant si alte dotari. Ioan Claus este de fapt intemeietorul amenajarilor si constructiilor care se vad si astazi. El a ridicat vila centrala si cantina de alaturi, a amenajat parcurile, iar in incinta bailor a construit instalatia bailor calde (cu cabine), a instalat cazanele şi conducta pentru încălzirea apei şi a săpat primele puţuri pentru captarea izvoarelor necesare băilor calde şi reci.

Baile de la Ocnita sunt amenajate de colonelul Dianu, care construieste pavilioane si amenajeaza parcul din Ocnita in anul 1900. In anii 1905-1906, apele din bazinul de la Ocnita sunt captate dintr-un bazin aflat in incinta bailor, de unde se pompau pentru fierbere, atat pentru bazinul strandului, cat si pentru dusurile existente in incinta acestuia. Strandul de la Ocnita  nu este construit pe gura de ocna, ca cel de la Ocnele Mari, apele strandului din Ocnita fiind mai concentrate in saruri minerale, in special in clorura de sodiu (ajungand pana la 250 g pe litru).

Pana la primul razboi mondial statiunea functioneaza in aceasta forma organizatorica, pentru ca mai apoi prin cumparare lacul de la Ocnele Mari cu terenul inconjurator sa revina lui Constantin Stanescu.
Odata cu nationalizarea principalelor mijloace de productie, la 11 iunie 1948, baile sunt trecute in patrimoniul statului, iar statiunea Ocnele Mari este initial administrata de Sfatul Popular Valcea, apoi este subordonata de catre guvernul comunist statiunii Govora, spre care sunt directionate o buna parte din resursele naturale de cura. Pe toata perioada regimului comunist, statiunea Ocnele Mari devine “sora mai mica si mai saracacioasa a Govorei, care a stat tot timpul in umbra acesteia din urma, fiind si pe post de “vaca de muls”. Inainte de Revolutie, toti banii care se castigau de la Ocnele Mari erau dirijati catre Govora; tot la Govora ajungea si sarea precum si namolul sapropelic de la Ocnita, folosit pentru tratamente.

Dupa 1989, Ocnele Mari au mai cunoscut un singur moment de explozie turistica, cu ocazia eclipsei totale de soare din 11 august 1999, cand zona de langa Lacul Doamnei din Ocnele Mari a fost nominalizata ca punctul in care eclipsa avea sa inregistreze durata maxima de vizibilitate. Statiunea a fost atunci practic invadata de sute de turisti, mai ales straini, sositi din cele mai indepartate colturi ale lumii pentru a viziona fenomenul.

Strandurile cu apa sarata de la Ocnita si Ocnele Mari si namolul sapropelic de la Ocnita sunt si astazi un adevarat miracol atat pentru sanatatea adultilor, cat si a copiilor si a varstnicilor.

Apele acestor bai au fost analizate inca din anul 1925 de Institutul de Chimie prin Facultatea de Stiinte Bucuresti, clasandu-se printre apele cele mai concentrate in saruri minerale, rivalizand cu reputatele bai similare din Hall, Salsburg, Hamburg, iar namolul analizat in acelasi an cu apele a reiesit ca este namol sapropelic (de origine fosila) cu certe veleitati curative reumatismale.  (Sursa: Fisa Monografica Ocnele Mari- jud. Valcea, Violeta Perian)

Baile de saramura sunt indicate pentru:
• Afectiuni locomotorii, artrite si artroze
• Boli ale sistemului osos
• Afectiuni reumatismale
• Boli ginecologice: cervicite, metrite, metroanexite cronice, sterilitate primara sau secundara, hipoplazii uterine, sechele post inflamatorii sau post operatorii
• Boli ale sistemului respirator
• Boli ale  sistemului nervos periferic
• Alte boli, cum ar fi: periviscevite abdominale, aderente post operatorii si dermatozele cronice

Virtutile curative ale apelor cloruro-sodice si ale namolului sapropelic sunt binecunoscute de multi turisti, care revin an de an pentru a se bucura de curele binefacatoare, chiar si in ciuda amenajarilor turistice modeste.

Dealurile impadurite, dintre care se profileaza enigmatic “Evantaiul” (formatiune calcaroasa inedita), pajistile ademenitoare, traseele numai bune pentru mountain-bike sau ATV, lacurile de saramura, spectaculosul crater de 9000 mp format in urma prabusirii tavanului uneia din cavernele de sare sunt tot atatea puncte de atractie care asteapta sa va incante privirea si sa va bucure sufletul.

Sursa: http://cazare-ocnita.ro/locatie/despre-localitate.html