Orasul Targu Frumos

Orasul Targu Frumos-Iasi

Asezare Geografica

Localitatea este strabatuta de Drumul European E 583 care face jonctiunea cu DN 28 B dinspre Botosani (80 km) şi DN 28 A dinspre Pascani (30 km), orasul Tg. Frumos fiind ,,nod rutier,, in locatia in care se afla.
Legatura orasului Tg. Frumos cu municipiul Iasi (45 km), cu municipiul Bacau (80 km), Suceava (100 km,) Bucuresti (375 km) se face prin DN E si calea ferata.
Orasul Tg. Frumos, unul dintre cele patru orase ale judetului Iasi, este situat in partea central vestica a judetului, ocupand o pozitie de legatura intre municipiul Iasi si municipiul Pascani. Este situat intr-o regiune de “vie circulatie” (Victor Tufescu), aflandu-se la intersectia unor importante cai de comunicatie rutiera si feroviara ce asigura legatura pe directiile Iasi, Pascani, Botosani, Roman, Bacau si in continuare cu restul teritoriului tarii. Localitatea Tg. Frumos se incadreaza in categoria oraselor mici cu o populatie de 13 573 locuitori (la recensamantul din 2002), cu functiuni complexe si activitati economico – sociale de importanta locala.

Intravilanul orasului Tg. Frumos are o suprafaţă totală de 487,56 ha iar suprafaţa totală a administrativului este de este de 19,35 kmp.
Localitatea se situeaza in partea de sud-vest a Campiei Moldovei, in apropierea zonei de contact a acesteia cu sectorul nord-estic al Podisului Central Moldovenesc si cel sud-estic al Podisului Sucevei. Invecinata la nord si sud cu regiuni mult mai inalte, portiunea aceasta cu inaltime mijlocie de 300m, asezata intre culoarul Siretului si Campia Moldovei, a fost predestinata prin forma si altitudinea ei mica sa joace rolul unei porti de activa circulatie, denumita ”Poarta Targului Frumos” si de asemenea, destul de nimerit si ”Seaua Ruginoasei”.

Climatul orasului are un caracter temperat – continental, de nuanţă excesivă, pentru majoritatea teritoriului, caracterizat prin veri calduroase si secetoase si ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuala este in jur de 9o C, cu un maxim mediu in iulie intre 200 C si 21o C si cu un minim mediu in ianuarie intre – 3o C si – 4o C.
Precipitatiile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind insa neuniform, cele mai mari cantitati cazand in iunie (65 – 70 mm in medie) iar cele mai mici cantitati cazand iarna  (18   25 mm in medie).
Sub raportul resurselor hidrice teritoriul orasului Tg. Frumos se incadrează intr-o zona centrala deficitara, incadrată spre vest si est de sectoarele strabătute de raurile Moldova, Siret si Prut, care prezinta unele disponibilitati.

Teritoriul orasului este traversat aproximativ central de cursul de apa Bahluiet, prin partea vestica de cursurile de apa Rediu si Cucuteni, iar la limita de est de cursul de apa Adancata. Regimul hidrologic torential al apelor de suprafata ca si existenta zonelor cu exces de umiditate impun regularizarea cursurilor de apa Bahluiet si Rediu. Pe teritoriul localitatii nu există amenajari piscicole (iazuri) sau amenajari hidrotehnice cu rol de aparare (lacuri de acumulare, baraje).

Istoric

In lucrarea sa “O regiune de vie circulatie – poarta Targu Frumos”, geograful Victor Tufescu arata ca acest targ ar fi fost fondat cam intre anii 1433-1444, pe vremea domniilor lui Stefan si Iliaş, fii lui Alexandru cel Bun.

Una dintre legende spune că numele localitatii, ar fi ramas inca de pe timpul lui Stefan cel Mare, care in drum catre Palatul Domnesc de la Hîrlău, se oprea la un han unde era hangita o femeie foarte frumoasa, si de aici i s-ar fi zis Targu Frumoasei (in timp, devine de Tg. Frumos), iar domnitorul si-ar fi stabilit resedinta domneasca temporara si in localitatea aceasta.

Navalirea tatarească din 1512, precum si incursiunile poloneze din vremea lui Constantin Cantemir au pricinuit o adevarata istovire a centrului orasenesc. In anul 1763, domnitorul Grigore Calimah, vrand sa puna acest targ iarasi pe picioare, acorda o serie de avantaje celor care se stabilesc aici, astfel ca orasul incepe din nou sa se dezvolte, dar noua lui viata nu mai are nimic in comun cu ceea ce fusese odinioara.

De-a lungul vremii, pozitia sa geografica la “drumul mare” i-a adus pe langa etape de prosperitate si declinuri provocate de jafuri si incendii.

O perioada, localitatea a fost fragmentata in “Targul Vechi” (Silistea), langa resedinta domneasca si “Targul Nou”, spre raul Bahluiet, in partea de jos, fiecare din ele cu iarmaroace deosebite.
In epoca capitalista si prin reconstructia caii ferate, apar cateva unitati mici industriale, populatia sporindu-si numarul. In anul 1900, populatia era abia de 4.654 loc., avand o crestere ceva mai ridicata dupa al doilea razboi mondial, ajungand la 7.245 loc. in 1977.
Din anul 1950 devine centru de raion, functie pe care o indeplineste pana in anul 1960. In anul 1968 devine oras cu functia politico-administrativa de centru comunal cu 11 sate in subordine.
In prezent orasul Tg. Frumos nu mai are sate apartinatoare in subordine.

Sursa: http://primaria.tgfrumos.ro/?page_id=32