Orasul Seini

Orasul Seini-Maramures

Asezare Geografica

Teritoriul orașului Seini se află situat în partea de vest a județului Maramureș, la o distanță de 26 km de municipiul Baia Mare și la 41 km de municipiul Satu Mare, la extremitatea estică a Câmpiei Someșului, pe linia de contact a câmpiei cu prelungirile vestice ale munților Gutîi, la o altitudine de 140 m. Apele care trec prin hotarul Someșului sunt:

• la sud râul Someș – care formează o câmpie întinsă, adesea ieșind din matcă și fertilizând solul;

• între Săbișa și Seini, în partea de est de Dealul Soarelui, curge un pârâu numit Valea Hotarului, care de altfel desparte cele două localități;

• înaintând pe direcția NV, Valea Seinelului, pe linia de prelungire a munților Gutîi, de sub poalele Dealului Comja (650 m), coboară la vale, traversând prin mijloc localitatea.

Toate aceste văi și pâraie care izvorăsc din aripa NV a munților Gutîi, se varsă în Someș, care marchează hotarul din partea de sud a localității Seini.

Oraşului Seini se învecinează:

• la Nord cu localitatea Apa, care aparţine de judeţul Satu-Mare

• la Vest se învecinează cu localitatea Ilba, județul Maramureș

• la Est cu localitatea Cicârlău, judeţul Maramureş.

Oraşul face parte din UTP 2, cu Satu-Mare ca pol de dezvoltare, alături de Baia Sprie, Cavnic, Tăuţii Măgherăuş, Cicârlău, Recea, Groşii,
Dumbrăviţa, Siseşti.

Pe Dealul Comja, (650 m) se află un monument viu format din cca. 10.000 de brazi, inscripționând numele „Eminescu”, datând din 1939. Ctitoria generalului Georgescu P.Ion („PION” – cum i se spunea, cetățean de onoare al orașului Seini, post mortem), este vizibil din avion, pe DE 58, spre Satu Mare. A fost reabilitat prin reinscripționare, brazii vechi ajungând la maturitate au devenit pădure, pierzând astfel forma. în zilele noastre sunt puieți, de cca 1 m înălțime. În pădurea comunală, se execută lucrări de amenajare a pârâului Seinel și în curs de derulare se află un program de construire a unui baraj pe această vale, care va deschide calea dezvoltării turismului în zonă.

Pe Dealul Cetății există ruinele cetății urbei, cu șanțul de împrejmuire, un observator pe schelet din lemn, mese și lavițe.

Suprafața: 5.891ha.

Componența: de oraș mai aparțin localitățile Săbișa și Viile Apei.

Populația: 10.132 locuitori.

Căi de acces: DE 58 care vine din Cluj prin Baia Mare spre Satu Mare, calea ferată cu stație SN CFR Seini, care face legătura cu toate localitățile din țară. În Seini, din E 58 se desprinde drumul județean care duce spre Negrești Oaș.
Gradul de risc seismic: E; KS = 0,12: TC = 0,75

Orașul Seini, împreună cu localitățile aparținătoare are 4 biserici ortodoxe cu 2 capele. În cele din Seini, una are iconostasul din blocuri de piatră albă calcaroasă de 9 m înălțime, constituind o raritate, cealaltă este din lemn, este construită de meșteri maramureșeni din zona istorică a județului. Biserica romano-catolică din centrul orașului este cea mai veche din urbe, datând din 1421. Biserica greco catolică, împreună cu casa protopopială sunt construcții moderne. Mai sunt 2 biserici reformate, biserici și case de rugăciune ale culturilor adventiste, baptiste, penticostale, „Martorii lui Iehova” s.a.

Cursurile școlilor primare și gimnaziale se desfășoară la Seini, Viile Apei și Săbișa, la Seini existând și un grup școlar agricol – „Ion Ionescu de la Brad”. Fiecare instituție de învățământ are o bibliotecă școlară cu o bună dotare la care se adaugă Biblioteca Orășenească Seini, cu cca. 20.000 de volume.

Orașul dispune de serviciile băncilor „Transilvania”, “B.C.R.”,  „B.R.D.-Group Societe General”, „CEC Bank” o cooperativă de credit și „RO Credit”, o societate financiară nonbancară.
O salbă de magazine sunt dispuse în centrul orașului, multe cu program până la ora 23.00, de asemenea sunt dispuse și în cartiere, cu program de lucru adaptat la cerințele zonei. Există mai multe depozite en-gros cu produse alimentare, industriale, materiale de construcții (inclusiv stații de betoane, balastiere). Cele două carmangerii „Grill” și „Seres”, cu magazine de prezentare constituie un punct de atracție pentru cumpărători, prin calitatea produselor.
Seiniul mai este cunoscut și prin confectiile de încălțăminte, existând mai multe unități producătoare. Se alătură „Seineana SRL”, o fabrică de oțet și drojdie, cu o activitate de mai bine de un secol, o firmă producătoare de logistică pentru industria farmaceutică, laboratoarele de cofetărie, ateliere de tâmplărie, pietre funerare, firme de construcții.

Amplasarea la intersecția unor artere regionale de comunicație terestră, apropiat de două aeroporturi – Baia Mare (international) și Satu Mare, de două puncte de trecere a frontierei (Ungaria, Ukraina), precum și existența unor puncte vamale apropiate fac din Seini un punct extrem de atractiv în perspectiva dezvoltării. Orașul Seini este înfrățit cu orașele Sarvar (Ungaria), Cerfontaine (Belgia)-Săbișa și Kalus (Ukraina).

Pe majoritatea teritoriului orașului predominã câmpia, terenul fiind practic orizontal, cu excepția zonei de la limita esticã, reprezentatã de zona deluroasã. Dealurile sunt domoale și se pierd spre câmpie. Aceastã poziționare corelatã cu formele de relief existente pe teritoriul orașului, oferã acestui areal un potențial propice dezvoltãrii.

Istoric

Documentele istorice privind existența pe aceste locuri a cetății Seini sunt edificatoare și atestă aici un centru stabil ridicat înainte de ocuparea Transilvaniei de către maghiari. Seiniul este menționat printre cetățile existente în secolele X – XIII sub numele de “Castrum Zynyr” sau apare și sub alte denumiri: Szinerváralja, Váralya, Seinen sau Seini. Cetatea cuprindea Țara Oașului, Lunca Someșului până la Bușag și Lipau. Localitatea este atestată documentar, din nou, în secolul al XIVlea în “Notațiile privind zeciuiala papala din 1334″. La 1344 Seiniul devine opidum (târg) care va supraviețui și după distrugerea cetății din anul 1563. Din 1988 a primit statutul de oraș.

În 1882, Seiniul era centrul unei regiuni însemnate, fiind considerat, la sfârșitul sec. al XIX, unul din cele mai avansate târguri. Ca reședință de plasă avea încă în acel timp pretura, tribunal rural, percepție, carte funciară, notariat public, departament de finanțe și de jandarmi. Avea trei bănci, poștă telegraf precum și două cazinouri.
Din 1875, fabrica producătoare de spirt, înființată cu 16 ani înainte începe să producă și drojdie de bere. În 1891, se înființează o fabrică de pietre funerare din andezit, care lucra, încă de la înființare, cu 50-60 muncitori. Se deschide o moară cu aburi, o tipografie. În primele decenii ale secolului XX, numărul meseriașilor care aveau ateliere particulare crește foarte mult, existând 80 de autorizații. Se deschide Cariera de andezit, se înființează Uzina Electrică și Fabrica de abrazive pe suport.
Meseriile erau dezvoltate încă din feudalism. Industria meșteșugărească poate fi considerată astfel cea mai veche ramură a industriei locului. Ca fost targ, evident că era nu numai dezvoltată, ci și diversificată. În 1933 erau eliberate 46 de autorizații numai pentru pantofari, cizmari și croitori, care lucrau cu peste 150 de calfe și ucenici. Peste 10 ani se înregistrează 131 meseriași, cu un număr mult mai mare de ucenici și calfe. Anul 1944 aduce fondarea cooperativei meșteșugărești „Unirea”, care apoi s-a transformat în secție. În 1965, ca unitate de sine stătătoare.
Cooperativa meșteșugărească „Someșul” are 13 secții de producție în mică serie și deservire populație, cu peste 101 meseriași. În 1971 se dă în funcțiune un modern complex de deservire, în care activează ateliere de croitorie, reparații radio-tv, încălțăminte, croitorii la comandă, ceasornicărie, frizerie și coafură. Peste 3 ani se construiește și se dă în folosință un mare atelier de tâmplărie și mecanică. Astfel, se ajunge la 38 de secții, 581 de meseriași, devenind în acel an cea mai mare cooperativă meșteșugărească din mediul rural din România. Este de subliniat faptul că mulți angajați ai vremii făceau naveta din localitățile înconjurătoare: Apa, Ilba, Handal, Cicîrlău, chiar și din Orașu Nou sau Pomi, trecând cu bacul Someșul.

La nivelul anului 2008, orașul Seini se configurează pe harta județului și a țării cu o populație alcătuită din 5210 femei, 4923 bărbați, din care 8094 români, 59 germani, 1.768 maghiari, 191 romi, 36 alții. Drumul European E58 leagă aceste localități de Seini, respectiv Drumul Județean Seini – Negrești, asigurându-se posibilități facile de navetă. Acest lucru se face și în prezent, mulți angajați fiind din aceste zone, iar ziua de joi – săptămânal și ultima zi de luni – lunar aducând o intensă circulație de populație a acestor meleaguri, fiind zi de piață agroalimentară și de târg de animale.

Sursa: http://www.seini.ro/pagina/istoricul-localita-539-ii