Orasul Borsec-Harghita
Asezare Geografica
Localitatea Borsec se situează în depresiunea cu acelaşi nume, în N-E judeţului Harghita, la interferenţa munţilor Giurgeului, Bistriţei şi Călimanilor, la o altitudine cuprinsă între 850 – 930 m, la o distanţă de 25 km de municipiul Topliţa şi de staţia CFR Topliţa de pe magistrala Braşov – Deda, precum şi la o distanţă egală, de 120 km, de municipiul Tg. Mureş (cu aeroport), Miercurea Ciuc şi Piatra Neamţ.
Oraşul este tranzitat de DN – 15, drum de legătură între Transilvania şi Moldova, prin Pasul Tulgheş, cu acces către Vatra Dornei -Suceava, Tg. Neamţ – Iaşi şi Piatra Neamţ – Bacău.
Depresiunea Borse beneficiază de un microclimat deosebit, caracterizat prin variaţii mici de temperatură, vânturi slabe, un aer de o puritate deosebită, foarte bogat în ozon, şi multe zile însorite în comparaţie cu alte depresiuni intramontane.
Una din bogăţiile naturale cele mai importante, căreia Borsecul îi datorează faima, cunoscută de veacuri atât în ţară, cât şi peste hotare, o reprezintă numeroasele izvoare cu apă minerală apreciate şi utilizate atât în cura balneară, datorită multiplelor efecte tămăduitoare, cât şi în industria alimentară.
Nu întâmplător apa minerală de Borsec a fost recunoscută drept „Regina Apelor minerale”.
Dacă la toate acestea adăugăm peisajul mirific al zonei, cu versanţi nu foarte abrupţi, acoperiţi cu păduri de conifere, pajişti pline de flori multicolore şi izvoare cristaline, vom găsi suficiente motive pentru a petrece un sejur minunat la Borsec, rămânând cu nostalgia de a reveni curând pe aceste meleaguri.
Sursa: http://www.orasulborsec.ro/?module=cat&id=71
Istoric
Localitatea își datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calități terapeutice, ape care au primit medalia Târgului Internațional de la Viena (1873) – apa de Borsec fiind numită “Regina Apelor Minerale “, medalia de argint și Diploma de Onoare la expozițiile organizate în 1876 la Berlin și respectiv, Trieste, Diploma de Onoare a Expoziției de la Paris (1878).
Este un areal locuit încă din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Succesiv inițierii activităților manufacturiere locale de fabricare a sticlei (în 1804-1806 începe îmbutelierea apelor minerale), debutează după 1819 exploatarea travertinului și după 1879 cea a lignitului. La mijlocul secolului al XIX-lea se construiesc primele băi și se pune accent pe infrastructură, realizîndu-se legătura cu Toplița peste masivul Creanga. Prima întreprindere balneară ia ființă în 1918, un reviriment masiv avînd loc în perioada interbelică. Localitatea a primit rang de Oraș stațiune balneo-climaterică în anul 1953. A fost un timp stațiunea cea mai importantă din Transilvania.
Mult timp cu rang de stațiune de interes național, aceasta, începînd cu anii ’90, a decăzut vertiginos, ajungându-se până la excluderea din sistemul turistic și balnear de interes republican. Dotările pentru tratament recuperator și ansamblul clădirilor complexului balnear s-au degradat pînă la dispariție, totul culminînd cu închiderea bazei de tratament.
Actual printr-un proiect al Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului demarat în 2011, orașul Borsec a beneficiat de un program de investiții – încă aflat în derulare, ale căruie efecte deja se văd prin revigorarea turismului local, reamenajarea obiectivelor de interes turistic, inițierea construcției unei noi baze de tratament și wellness, construcția a 3 piste de schi. Asociind parteneriate publice-private alte proiecte se află în derulare, cum a fost cel finalizat în octombrie 2012 al băii Ó-Sáros – cu apă minerală încalzită. Actual Borsecul și-a recîștigat parțial rangul, deocamdată doar ca stațiune de interes local. Există intenția, când va fi finalizată baza de tratament, ca stațiunea să-și recâștige în mod oficial certificarea de stațiune balneară de interes național.
Cele mai importante sectoare economice actuale în localitate sunt cel de îmbuteliere a apelor minerale și turismul, precum și prelucrarea lemnului, iar secundar creșterea animalelor. Suplimentar activitatea economică era recent reprezentată și de exploatarea cărbunelui brun (lignit), exploatarea carbonatului complex de calciu și magneziu (1 carieră actual în conservare) și travertinului (2 cariere actual în conservare cu zăcămintele aflate în curs de epuizare) [necesită citare]. În trecut în depresiunea Borsec s-au exploatat și șisturi talcoase (talc), activitate sistată în 1954.
Rămîn în suspensie:
- proiectul de declarare a unui parc național în zonă, proiect în funcție de care se vor putea deschide sau nu din nou carierele
- faptul că mare parte dintre clădirile ruinate sau într-o avansată stare de degradare ale vechii stațiuni au fost declarate monumente istorice, face ca ele să nu poată fi dărîmate, iar restaurarea lor este o mare problemă economică.
- adaptarea la noua realitate economică și regîndirea strategiilor de investiții în plan balenoturistic, deoarece perioada în care se făcea tratament balnear de masă nu mai este de actualitate.
Sursa: Wikipedia