Mănăstirea Rogozu

Mănăstirea Rogozu. Com Slobozia Bradului-Vrancea

După ce ai străbătut satele destul de lungi ce se înşiruie lanţ de la drumul european spre nord-vest, pentru a ajunge la Mănăstirea Rogozu trebuie să  treci mai întâi prin codrul – de aramă, daca e toamnă, sau  verde dacă te poartă paşii într-acolo la timp de vară. Poarta mănăstirii îţi răsare brusc în faţă , într-un luminiş de pădure, exact când începi să te întrebi dacă nu cumva ai greşit drumul , sau poate ai trecut din nebăgare de seamă pe lângă mănăstire. La poarta de la intrare , tradiţional românească, cu stâlpi de piatră şi acoperiş din şindrilă, ne întâmpină şi ne binecuvântează chipul Maicii Domnului.

Brazi înalţi străjuiesc aleea de la intrare , care ne îndreaptă paşii spre clopotniţa din zid , care slujeşte şi de poartă principală de acces în incinta mănăstirii. Înainte de aceasta trecem pe lângă „Muzeul Mănăstirii Rogozu”, aflat într-o casă cu cerdac împodobit cu stâlpi din lemn sculptat, în stânga aleii.Muzeul deţine o  colecţie de obiecte de cult religios. În incinta mănăstirii chiliile vechi si pitoreşti sunt aşezate în cerc, delimitând astfel curtea , în mijlocul căreia se află biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”.  În partea dreaptă a clopotniţei, spre răsărit, se află stăreţia, chiliile noi , paraclisul „Naşterea Maicii Domnului” .

zid a fost construită în anul 1820 şi a cunoscut de-a lungul timpului mai multe consolidări şi îmbunătăţiri. Are formă de navă, cu Altar, naos si pronaos. Intrarea în biserică se face printr-un pidvor care nu a făcut parte din construcţia iniţială a bisericii ci a fost adăugat cu prilejul lucrărilor de reparaţii din 1958. Biserica este luminată prin ferestre mari, duble, două în naos, două în pronaos. Altarul este şi el luminat de o fereastră mare spre răsărit. Uşa din lemn masiv de la intrarea în pronaos se spune ca a aparţinut vechii biserici de lemn . Podeaua bisericii este din lemn masiv. Turla bisericii, înalţată deasupra pronaosului, are forma octogonală, pe o baza pătrată  şi este acoperită cu tablă . Pe patru din cele opt laturi , pe direcţia ­punctelor cardinale, are  ferestre dreptunghiulare. În exterior biserica este decorată în partea superioară cu firide în care sunt pictaţi cei 12 Apostoli. Pictura originală , datând din anul 1867 si executată de Ghiţă Stoenescu, se mai păstrează doar în altar. În restul bisericii pictura actuală a fost executată de Adolf Cantini în 1958.

Istoric Mănăstirea Rogozu

Pentru a putea afla istoria aşezământului  monahal de la Rogozu , ca şi a multor alte mănăstiri din Vrancea, , trebuie sa căutăm adânc în filele istoriei secolului al XVII-lea . Pe aceste locuri Matei Basarab a ctitorit un schit , cu o bisericuţă din lemn , în anul 1647. Acest lucru este dovedit de o piatră încrustată cu acest an, piatră care se mai păstrează şi astăzi, aşezată în biserică, deasupra intrării.  După unele surse Schitul a purtat iniţial  numele „Poiana Rusului „ nume care se trage de la călugării ruşi care au vieţuit aici la începuturile sale .

La anul 1760 regăsim vechiul schit menţionat în documentele vremii ca fiind reconstruit tot din lemn  de părintele Manea şi locuit de maici.  După un incendiu devastator din 1812, care distruge  biserica din lemn,  Constatin Robescu înalţă în anul 1820 o biserică nouă, din zid, care va avea hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Aceasa este actuala biserică a mănăstirii Rogozu.  Pictura originală a acestei biserici va fi executată în anul 1867 de către elevul lui Gh. Tăttărăscu, Ghiţă Stoenescu. Din aceasta se mai păstrează  până astăzi doar pictura din Altar. În 1958 se execută noi lucrări de refacere a bisericii , aceasta fiind acoperită cu tablă . În 1960  mănăstirea , care număra la acea vreme peste 100 de maici, este închisă, fiind repopulată abia după 1990.

Sursa: http://www.manastiri-vrancene.ro/manastirea-rogozu/rogozu-istoric