Breaking News
Home » Rezervatii » Rezervatii naturale » RN Caraş-Severin » Locul fosilifer de la Tarnova
GEKO's WorkGroup Inc.

Locul fosilifer de la Tarnova

Locul fosilifer de la Târnova

Judetul Caras- Severin

Incadrarea teritorial-administrativa : Judetul Caras-Severin, Comuna Tarnova
Rezervatie categoria IV IUCN
Administrator Asociatia Speologica Exploratorii
Suprafata 2 ha
Altitudinea : Maxima 430m, Minima 410m, Medie 420m.
Statutul legislativ – H CJ 8/1994, D. 499/1982
Localizarea geografica – coordonate central – Latitudine 45º 30′ / Longitudine 21º 44′
Limita se desfasoara pe terenul agricol folosit ca pasune pe care se afla rezervatia
Caile de acces : Din Resita DJ 58A, pana la Tarnova. Rezervatia se afla la N de localitatea Tarnova
Localitati apropiate : Tarnova

Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica

Incadrarea in Ecoregiunea României (conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii) : Dealurile Banatului

Habitate :
Vegetatie – Pasuni
Geomorfologice – Deal
Geologice – Depozit fosilifer
Principalele tipuri de habitate din aria protejata: Depozit fosilifer, 2ha, 100%.

BIOTOPUL

Aspecte geologice / geomorfologice
Este amplasat in zona colinara cu vai adanci. A fost identificat pe Valea Satului si Valea Surupinii in formatiuni sedimentare neogene.
Din Tortonian aceasta a evoluat sub influenta domeniului Panonic, functionand ca o depresiune adiacenta. Tortonianul acopera fundamentul cristalin si afloreaza in zona Soceni-Tarnova, fiind un depozit psamito-peltic, la care se adauga tufuri si tufite. In timpul Tortonianului au existat perioade continental-lacustre cand s-au format depozite de apa dulce reprezentate prin argile cu intercalatii de carbune. Sarmatianul este alcatuit din nisipuri, prundisuri si argile. Pliocenul are o alcatuire predominanta din pietrisuri, nisipuri, gresii, argile si marne.

Aspecte pedologice
Rocile parentale si conditiile pedogenetice au dus la formarea si evolutia urmatoarelor tipuri de soluri din zona:
– soluri brune eumezobazice, soluri brune, brune acide, regosoluri, erodisoluri etc.
– solurile au un pH acid, cu un volum edafic de la profunde la slab profunde.

Aspecte hidrologice
Zona este drenata de Valea Satului si Valea Surupinii, acestea au debite de apa reduse si uneori pot seca.

Aspecte climatologice
Teritoriul se incadreaza in provincia C.f.b.x. (dupa Köppen).
Temperatura medie anuala este de 8 – 10 C.
Precipitatii medii anuale sunt de 800 – 1000 mm. In periada de vegetatie cad circa 450 mm. Perioada cea mai ploioasa este in lunile mai-iunie. Umiditatea atmosferica relativa p este de 64 – 72%.
Nebulozitatea – 100 – 120 zile senine pe an.
Vanturile sunt destul de frecvente, calmul inregistrat este de 25%. Dominante sunt vanturile de la SV (Austrul si Köhnul) cu intensitate medie de 1,7 m/s.

BIOCENOZA

Vegetatia
Vegetatia forestiera arborescenta caracteristica zonei este reprezentata de speciile lemnoase: gorun, carpen, tei, salcam si fag. Arbustii sunt reprezentati de speciile: porumbar, mur, maces, paducel, alun.
Vegetatia ierboasa este reprezentata de speciile: pir, golomat, firuta, paius, obsiga, trestia de camp, barboasa, trifoi, coada soricelului etc.

Fauna fosilifera
Fauna fosilifera identificata este reprezentata de: celenterate, lamelibranhiate, gastropode, alge calcaroase, corali, briozoare si moluste: Porites, Vindobonarum Prima, Congeria ungula caprae, Congeria triangularis, Congeria rhomboidea, Budmania, Planorbis, Limneus, Lithothamnium.

Specii protejate : 9 Specii fosile
Porites, Vindobonarum Prima, Congeria ungula caprae, Congeria triangularis, Congeria rhomboidea, Budmania, Planorbis, Limneus, Lithothamnium.

Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate :
– Pasunat, caracterul impactului negativ asupra ariei protejate – sporadic

Activitati care se desfasoara in afara perimetrului ariei protejate si care exercita un impact negativ asupra acesteia :
– Circulatia animalelor, poluantul – substante organice, tipul de poluare – ape / soluri, caracterul impactului – accidental

Aspecte de deteriorare :
– Tasarea solului produsa de circulatia animalelor, cauza – antropica, stadiul – incipient, dinamica evolutiva – periodica
– Eroziunea hidrica, cauza – naturala, stadiul – incipient, dinamica evolutiva – continua

Plan de management – nu exista
Supraveghere / Paza / Monitorizare – nu exista
Amenajari / Dotari – nu exista

Bibliografia
– Iosif Morac, Ovidiu Balea, Claudiu Balas, Mihai Suru, Ioan Heinz, Bogdan Badescu, Asociatia Speologica Exploratorii, “Areale protejate din judetul Caras-Severin”, Ed. Timpul Resita 1998.
– Ing. Covaci Dumitru, Agentia de Protectie a Mediului Resita, 2000

Sursa: http://rezervatii.exploratorii.ro/rez10.php

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Moldova_Noua_1

Zona umeda Ostrov – Moldova Veche

Zona umedă Ostrov – Moldova Veche Judetul Caras- Severin Zona umedă Ostrov – Moldova Veche …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.