Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Locul fosilifer de la Delineşti
Judetul Caras-Severin
Incadrarea teritorial – administrativa : Judetul Caras – Severin, Comuna Paltinis, Sat Delinesti
Rezervatie categoria IV IUCN
Administrator Asociatia Speologica Exploratorii
Suprafata 4 ha
Altitudinea Maxima 220 m, Minima 200 m, Medie 210m
Statutul legislativ : HCJ 8/1994, D. 499/1982
Localizarea geografica – coordonate central – Latitudine 45º 23′ / Longitudine 22º 05′
Limita se intinde pe suprafata terenului agricol pe care se afla rezervatia.
Caile de acces : Drumul national Resita-Caransebes, la circa un km dupa localitatea Brebu dreapta ramificatia drumului judetean Brebu – Delinesti. La sud de localitatea Delinesti.
Localitati apropiate : Delinesti
Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana ( conform normelor europene ) : Panonica
Incadrarea in Ecoregiunea Romaniei ( conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii ) : Dealurile Banatului
Habitate :
– Vegetatie : Pasuni
– Geomorfologice : Deal
– Geologice : Domeniul sedimentar, Depozit fosilifer
Principalele tipuri de habitate din aria protejata : punct fosilifer, suprafata 4 ha, 100%
BIOTOPUL
Aspecte geologice / geomorfologice
Rezervatia este situata in zona colinara a dealurilor interioare, identificata pe ogasele Ursului (din bazinul hidrografic Pogonis). Fauna fosilifera este cantonata in depozite de varsta Tortonian superior. Din Tortonian, acesta a evoluat sub influenta domeniului panonic. Tortonianul ocupa fundamentul cristalin, fiind un depozit psamito-peltic. In timpul Tortonianului au existat si perioade continental-lacustre cand s-au format depozite de apa dulce reprezentate prin argile cu intercalatii de carbune. Sarmatianul alcatuit din nisipuri, prundisuri si argile cu intercalatii de carbune. Pliocenul are o alcatuire predominanta din pietrisuri, nisipuri, gresii, argile si marne.
Aspecte pedologice
Rocile parentale (marne, argile, nisipuri) in conditii pedogenetice specifice zonei au dus la formarea si evolutia solurilor de tip: – soluri brune, soluri brune eumezobazice, luvisoluri albice, regosoluri. Volumul edafic al solurilor formate este moderat spre redus. pH-ul este acid.
Aspecte hidrologice
Ogasul Ursului este afluent al raului Pogonis care se varsa in raul Timis
Aspecte climatologice
Zona se incadreaza in climatul temperat continental cu influente mediteraneene. Temperatura medie anula este de 10,6 C. Intervalul mediu de zile fara inghet este cuprins intre 190-200 zile. Suma gradelor de temperatura este de 3.450 C. Precipitatii medii anuale 694 mm. Evapotranspiratia 694 mm. Indice de ariditate 35,77. cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai – iunie. Vanturile dominante bat din directia SV urmat apoi de cele din NV.
Vanturile zonale: Vantul mare sufla aproape tot timpul anului dinspre SE. Vantul din vale sufla din directia NV.
BIOCENOZA
Vegetatia
Vegetatia forestiera arborescenta caracteristica zonei este reprezentata de speciile lemnoase: gorun, carpen, tei, salcam si fag. In zona de lunca apar speciile de anin si salcie. Arbustii sunt reprezentati de speciile: porumbar, mur, maces, paducel, alun. Vegetatia ierboasa este de slaba calitate si este reprezenta de speciile: pir, golomat, firuta, paius, obsiga, trestia de camp, barboasa, trifoi, coada soricelului, sunatoare, barboasa, frag etc.
Fauna
Speciile fosile prezente in aceasta rezervatie apartin Sarmatianului si Panonianului. Majoritatea din aceste fosile sunt reprezentate de gastropode si bivalve dupa care urmeaza numeroase specii de briozoare, ostrocode, lamelii branhiate, alge foranimimifer, viermi, moluste, alge calcaroase, celenterate, corali, pesti etc.
Fauna fosila conservata este reprezentata de speciile:
– Moluste (scoici, lameliibranhiate) : Lucina (Linga) columbella Lam., Loripes (Loripes) dujuardini Desh., Gastrana fragikis L., Solecturus (Zozia) antiquatus Pult., Lutraria latissima Desh., Chione (Clausinella) basteroti Desh., Cardiopsis islandicoides Las., Barbatia (Barbatia) barbata L., Anadara (Anadara) diluvii Lam., Pencturus (Axinea) deshayesi May., Anomia ephippium L. var. rugulosostriata Bronn., Chlamys (Chlamys) malviane Dub., Pecten substriatus d’Orb., Pleurotoma (Clavatula) dorotheae R. Hoernes et Auinger.
– Gasteropode (melci) : Pleurotoma (Clavatula) granulocincta Munst., Pleurotoma (Clavatula) veronicae R. Hoernes et Auinger, Clavatula (Perrona) jouanneli Desm., Surcula (Pseudotoma) intorta Brocc., Fissurella graeca L., Oxystele orientalis Cosm. Et Vermetus intortus Lam., Natica (Euspira) catena da Costa var. helicina Brocc., Natica (Polinices) redempta Miht., Purpura haemastomoides R. Hoernes eet Auinger, Murex aff. Sedgwicki Micht., Tritonalia (Ocinebrina) sublavata Bast., Murex transylvanicus R. Hoernes et Auinger, Vexillum (Uromitra) cupressinum Brocc.
– Melci: Nassa asperata Coss., Columbella (Alia) curta Duj., Euthria puschi Andrz., Fuscus (Euthriofusus) virgineus Grat., Conus (Lithoconus) mercati Brocc., Conus (Dendroconus) fuscocingatus Bronn., Terebra neglecta Micht., Actaeocina (Actaeocina) lajonkaireana Bast.
– Foraminifere: Trextularia agglutinans d’Orb., Triloculina austriaca d’Orb., Triloculina consobrina d’Orb., Triloculina gibba d’Orb., Quinqueloculina badenensis d’Orb, Fliritia robusta (H.B. Brady), Marginulina deformis Neug., Nodosaria bacillum Defrance, Globulina acqualis d’Orb., Globulina gibba d’Orb., Globulina gibba striata Egger, Virgulina schreibersiana Czjzek., Virgulina (?) digitalis (Grzbowski), Elphidium advenum (Cushm.), Elphidium crispum (Linné), elphidium macellum (Fichtel si Moll), Nonion commune (d’Orb.), Nonion granosum (Linné), Epistomina sp., Cibicides boueanus (d’Orb.), Cibicides menneri Serova, Globigerina bulloides d’Orb., Asterigerina planorbis d’Orb., Amphistegina haueri d’Orb., Helerostegina costata d’Orb.,
– Briozoare: Crisia hörnesi Reuss 1847, Crisia elongata Milne-Edwards 1838, Entalophora pulchella (Reuss 1847), Berenicea congesta (Reuss 1847), Diplosolen obelium (Johnston 1847), Ybselosoecia typica (Manzoni 1877), Ybselosoecia seriatopora (Manzoni 1878), Ceriopora cylindrica Reuss 1847, Iceriopora globulus Reuss 1847, Acanthodoesia savartii f. texturata (Reuss 1847), Cupuladria haidingeri (Reuss 1847), Cupulandria canariensis (Busk 1859), Cellaria fistulosa Auct., Porella helleri (Reuss 1869), Sertella cellulosa (Linné 1767), Sertella rubeschii (Reuss 1847), Metrarabdotos canui Buge et Galophim 1963, Schismopora aviculifera (Manzoni 1877).
Specii protejate : 72 Specii fosile
Lucina columbella, Gastrana fragikis, Solecturus antiquatus, Lutraria latissima, Ervilla pusilla, Ervilla podolica, Cardium turonicum, Cardium edule, Cardiopsis islandicoides, Barbatia barbata, Pencturase deshayesi, Anomia ephippium var. rugulosostriata, Pecten substriatus, Ostrea boblayi, Ostrea digitalina, Lithodomus avitentis, Pleurotoma dorotheae Pleurotoma granulocincta, Pleurotoma veronicae, Clavatula jouanneli, Surcula intorta, Fissurella graeca, Oxystele orientalis, Tinostoma woodi, Neritina picata, Scala duboisi, Hydrobia frauenfeldi, Turboniolla turricula, Eulima subulata, Vermetus intortus,Tritonalia sublavata, Murex transylvanicus, Vexillum cupressinum Ancilla glandiformis, Tudicla rusticula, Nassa schönni, Nassa miocenica, Nassa restitutiana, Nassa asperata, Columbella curta, Euthria puschi, Fuscus virgineus, Trextularia agglutinans, Triloculina austriaca, Triloculina consobrina, Triloculina gibba, Quinqueloculina badenensis, Fliritia robusta, Nonion commune, Nonion granosum , Epistomina sp., Cibicides boueanus, Cibicides dulemplei, Cibicides conoideus, Cibicides lobatus, Cibicides menneri, Globigerina bulloides, Asterigerina planorbis, Amphistegina haueri, Helerostegina costata, Crisia hörnesi, Crisia elongata, Entalophora pulchella, Berenicea congesta, Diplosolen obelium, Cupulandria canariensis, Cellaria fistulosa, Porella helleri, Sertella cellulosa, Sertella rubeschii, Metrarabdotos canui, Schismopora aviculifera.
Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate : Pasunat
– Caracterul impactului negativ asupra ariei protejate : Periodic
Activitati care se desfasoara in afara perimetrului ariei protejate si care exercita un impact negativ asupra acesteia : pasunat, tipul de poluare – ape, soluri, caracterul impactului – accidental
Aspecte de deteriorare :
– Tasarea solului datorita circulatie animalelor : cauza – antropica, dinamica evolutiva – periodica
– Eroziune hidrica : cauza – naturala, dinamica evolutiva – continua
Plan de management : nu exista
Supraveghere / Paza / Monitorizare : nu exista
Amenajari / Dotari : nu exista
Bibliografie
– Iosif Morac, Ovidiu Balea, Claudiu Balas, Mihai Suru, Ioan Heinz, Bogdan Badescu, Asociatia Speologica Exploratorii, “Areale protejate din judetul Caras-Severin”, Ed. Timpul Resita 1998.
– Parvu, Constantin & colab., “Ecosisteme din Romania”, Ed. Ceres 1980
– Ing. Covaci Dumitru, Agentia de Protectie a Mediului Resita, 2000
