Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Locul fosilifer de la Apadia
Judetul Caras-Severin
Incadrarea teritorial – administrativa : Judetul Caras – Severin, Comuna Brebu, Sat Apadia
Rezervatie categoria IV IUCN
Administrator Asociatia Speologica Exploratorii
Suprafata 1 ha
Altitudinea Maxima 300 m, Minima 280 m, Medie 290 m
Statutul legislativ – HCJ 8/1994, D. 499/1982
Localizarea geografica – coordonate central – Latitudine 45º 24′ / Longitudine 22º 02′
Limita – in partea de Nord se invecineaza cu Satul Apadia, rezervatia aflandu-se pe o faneata propietate privata.
Caile de acces : Drumul national Resita-Caransebes, la circa 1 km dupa localitatea Brebu dreapta ramificatia drumului judetean Brebu – Delinesti. Rezervatia se afla pe partea dreapta a drumului la intrarea in localitatea Apadia.
Localitati apropiate : Satul Apadia
Incadrarea in Regiunea Biogeografica Europeana ( conform normelor europene ) : Panonica
Incadrarea in Ecoregiunea Romaniei ( conform Strategiei Nationale pentru Conservarea Biodiversitatii ) : Dealurile Banatului
Habitate :
– Vegetatie : Pasuni
– Geomorfologice : Deal
– Geologice : Domeniul sedimentar, Depozit fosilifer
Principalele tipuri de habitate din aria protejata : loc fosilifer, suprafata 1 ha, 100%
BIOTOPUL
Aspecte geologice / geomorfologice
Rezervatia este situata in zona colinara a dealurilor interioare, identificata pe ogasele Ursului si Tiganului (din bazinul hidrografic Pogonis). Fauna fosilifera este cantonata in depozite de varsta Tortonian superior. Din Tortonian, acesta a evoluat sub influenta domeniului panonic. Tortonianul ocupa fundamentul cristalin, fiind un depozit psamito-peltic. In timpul Tortonianului au existat si perioade continental-lacustre, cand s-au format depozite de apa dulce, reprezentate prin argile cu intercalatii de carbune. Sarmatianul -alcatuit din nisipuri, prundisuri si argile cu intercalatii de carbune. Pliocenul are o alcatuire predominanta din pietrisuri, nisipuri, gresii, argile si marne.
Aspecte pedologice
Rocile parentale (marne, argile, nisipuri) in conditii pedogenetice specifice zonei, au dus la formarea si evolutia solurilor de tip: – soluri brune, soluri brune eumezobazice, regosoluri. Volumul edafic al solurilor formate este moderat spre redus. Ph-ul este acid.
Aspecte hidrologice
Ogasele Ursului si Tiganului sunt afluenti ai raului Pogonis, care se varsa in raul Timis.
Aspecte climatologice
Zona se incadreaza in climatul temperat continental cu influente mediteraneene. Temperatura medie anula este de 10,6 C. Intervalul mediu de zile fara inghet este cuprins intre 190-200 zile. Suma gradelor de temperatura este de 3.450 C. Precipitatii medii anuale 694 mm. Evapotranspiratia 694 mm. Indice de ariditate 35,77. cele mai mari cantitati de precipitatii cad in lunile mai – iunie. Vanturile dominante bat din directia SV urmate apoi de cele din NV.
Vanturile zonale: Vantul mare sufla aproape tot timpul anului dinspre SE. Vantul din vale sufla din directia NV.
BIOCENOZA
Vegetatia
Vegetatia forestiera arborescenta caracteristica zonei este reprezentata de speciile lemnoase: gorun, carpen, tei, salcam si fag. In zona de lunca apar speciile de anin si salcie. Arbustii sunt reprezentati de speciile: porumbar, mur, maces, paducel, alun. Vegetatia ierboasa este de slaba calitate si este reprezenta de speciile: pir, golomat, firuta, paius, obsiga, trestia de camp, barboasa, trifoi, coada soricelului, sunatoare, barboasa, frag etc.
Fauna
Fauna fosila conservata este reprezentata de speciile:
– Moluste (scoici, lamelibranhiate) : Lucina (Linga) columbella Lam., Gastrana fragikis L., Solecturus (Zozia) antiquatus Pult., Lutraria latissima Desh., Ervilla pusilla Phill., Ervilla podolica Eichw., Cardium (Acanthochardia) turonicum May., Cardium (Cerastoderma) edule L., Cardiopsis islandicoides Las., Barbatia (Barbatia) barbata L, Pencturus (Axinea) deshayesi May., Anomia ephippium L. var. rugulosostriata Bronn., Pecten substriatus d’Orb., Ostrea boblayi Desh., Ostrea digitalina Dub., Lithodomus avitentis May., Pleurotoma (Clavatula) dorotheae R. Hoernes et Auinger.
– Gasteropode (melci) : Pleurotoma (Clavatula) granulocincta Munst., Pleurotoma (Clavatula) veronicae R. Hoernes et Auinger, Clavatula (Perrona) jouanneli Desm., Surcula (Pseudotoma) intorta Brocc., Fissurella graeca L., Oxystele orientalis Cosm. Et Peyr., Tinostoma woodi M. Hörnes, Neritina (Theodoxus) picata Fer., Scala duboisi Friedb., Hydrobia frauenfeldi M. Hörnes, Turboniolla (Sulcoturbonilla) turricula Eichw., Eulima (Subularia) subulata Don., Vermetus intortus Lam.,Tritonalia (Ocinebrina) sublavata Bast., Murex transylvanicus R. Hoernes et Auinger, Vexillum (Uromitra) cupressinum Brocc.
– Melci: Ancilla (Baryspira) glandiformis Lam., Tudicla rusticula Bast., Nassa schönni R. Hoernes et Auinger, Nassa miocenica Micht., Nassa restitutiana Font., Nassa asperata Coss., Columbella (Alia) curta Duj., Euthria puschi Andrz., Fuscus (Euthriofusus) virgineus Grat.,
– Foraminifere: Trextularia agglutinans d’Orb., Triloculina austriaca d’Orb., Triloculina consobrina d’Orb., Triloculina gibba d’Orb., Quinqueloculina badenensis d’Orb, Fliritia robusta (H.B. Brady), Nonion commune (d’Orb.), Nonion granosum (Linné), Epistomina sp., Cibicides boueanus (d’Orb.), Cibicides dulemplei (d’Orb.), Cibicides conoideus (Czjzek.), Cibicides lobatus (Walker si Jacob), Cibicides menneri Serova, Globigerina bulloides d’Orb., Asterigerina planorbis d’Orb., Amphistegina haueri d’Orb., Helerostegina costata d’Orb.,
– Briozoare: Crisia hörnesi Reuss 1847, Crisia elongata Milne-Edwards 1838, Entalophora pulchella (Reuss 1847), Berenicea congesta (Reuss 1847), Diplosolen obelium (Johnston 1847), Cupulandria canariensis (Busk 1859), Cellaria fistulosa Auct., Porella helleri (Reuss 1869), Sertella cellulosa (Linné 1767), Sertella rubeschii (Reuss 1847), Metrarabdotos canui Buge et Galophim 1963, Schismopora aviculifera (Manzoni 1877).
Specii protejate : 72 specii fosile
Lucina columbella, Gastrana fragikis, Solecturus antiquatus, Lutraria latissima, Ervilla pusilla, Ervilla podolica, Cardium turonicum, Cardium edule, Cardiopsis islandicoides, Barbatia barbata, Pencturase deshayesi , Anomia ephippium var. rugulosostriata , Pecten substriatus, Ostrea boblayi , Ostrea digitalina , Lithodomus avitentis, Pleurotoma dorotheae, Pleurotoma granulocincta, Pleurotoma veronicae, Clavatula jouanneli, Surcula intorta, Fissurella graeca , Oxystele orientalis, Tinostoma woodi , Neritina picata, Scala duboisi , Hydrobia frauenfeldi, Turboniolla turricula, Eulima subulata, Vermetus intortus ,Tritonalia sublavata , Murex transylvanicus, Vexillum cupressinum, Ancilla glandiformis, Tudicla rusticula , Nassa schönni, Nassa miocenica, Nassa restitutiana, Nassa asperata, Columbella curta , Euthria puschi , Fuscus virgineus, Trextularia agglutinans, Triloculina austriaca, Triloculina consobrina , Triloculina gibba, Quinqueloculina badenensis , Fliritia robusta, Nonion commune, Nonion granosum , Epistomina sp., Cibicides boueanus, Cibicides dulemplei, Cibicides conoideus , Cibicides lobatus , Cibicides menneri, Globigerina bulloides, Asterigerina planorbis, Amphistegina haueri , Helerostegina costata , Crisia hörnesi, Crisia elongata, Entalophora pulchella, Berenicea congesta , Diplosolen obelium , Cupulandria canariensis, Cellaria fistulosa , Porella helleri , Sertella cellulosa, Sertella rubeschii, Metrarabdotos canui, Schismopora aviculifera.
Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate : Pasunat
– Caracterul impactului negativ asupra ariei protejate : Periodic
Activitati care se desfasoara in afara perimetrului ariei protejate si care exercita un impact negativ asupra acesteia : Pasunat
– Tipul de poluare : Ape, Soluri
– Caracterul impactului : Accidental
Aspecte de deteriorare :
– Aparitia vegetatiei lemnoase : cauza – naturala, stadiul – incipient, dinamica evolutiva – continua
– Tasarea solului datorita circulatiei animalelor : cauza – antropica, stadiul – incipient, dinamica evolutiva – periodica
– Eroziune hidrica : cauza – naturala, stadiul – incipient, dinamica evolutiva – continua
Regimul terenurilor : Nr. Parcelei – 1529, suprafata 1 ha, categoria de folosinta – pasune
Plan de management : nu exista
Supraveghere / Paza / Monitorizare : nu exista
Amenajari / Dotari : nu exista
Bibliografe
– Iosif Morac, Ovidiu Balea, Claudiu Balas, Mihai Suru, Ioan Heinz, Bogdan Badescu, Asociatia Speologica Exploratorii, “Areale protejate din judetul Caras-Severin”, Ed. Timpul Resita 1998.
– Parvu, Constantin & colab., “Ecosisteme din Romania”, Ed. Ceres 1980
– Ing. Covaci Dumitru, Agentia de Protectie a Mediului Resita, 2000
