Muntii Godeanu
Muntii Godeanu reprezintă o unitate montană aparținând părții vestice a Carpaților Meridionali. Alături de Munții Retezat, se constituie ca nodul orografic și hidrografic al acestei grupe montane. Altitudinea maximă este atinsă în vârful Gugu cu 2.291 m.
Masivul Godeanu prezintă o asimetrie pronunțată. Cele mai mari înalțimi se situează de-alungul culmii principale, respectiv la nord de aceasta. Astfel, se pot menționa piscurile de peste 2.000 de metri, Godeanu cu 2.229 m, Moraru cu 2.284 m, Gugu (cel mai înalt) cu 2.291 m, Scărișoara cu 2.245 m, Galbena cu 2.191 m, Borăscul Mare cu 2.158 m și Gârdomanul cu 2.077 m. Versanții dinspre văile râurilor Lăpușnicul Mare și Șes sunt abrupți și stâncoși, fiind dificil de urcat.
Una din caracteristicile cele mai interesante ale munților Godeanu este prezența unei platforme de eroziune glaciară la mare altitudine, numită platforma de eroziune Borăscu
Caracteristici:
Masivul Godeanu intră în contact spre est cu Munții Piule-Iorgovanu iar prin aceștia mai departe cu Munții Retezat; spre vest și nord-vest se leagă prin Culmea Prislop-Corhale cu Munții Țarcu, iar spre sud-vest creasta principală se continuă cu Munții Cernei. Râurile ce străbat acești munți aparțin a patru bazine hidrografice, Râul Cerna către sud și sud-vest, Râul Rece (și de aici în Timiș) către nord-vest, Jiul de Vest către est, respectiv Râul Lăpușnicul Mare – Râul Mare către nord.
Particularitatea cea mai importantă a Munților Godeanu o reprezintă marea extensie a suprafețelor de nivelare. În partea superioară cel mai bine reprezentat este complexul sculptural sau platforma de eroziune alpină Borăscu (denumită după localitatea omonimă din Gorj), ce afectează culmea principală în jurul altitudinilor de 2.000 – 2.200 m. Acesta platformă are cea mai bună reprezentare în Muntele Borăscu, unde întreaga structură alpină are o orizontalitate remarcabilă. Mai jos, în jurul altitudinilor de 1.400 – 1.600 m, nivelul Râului Șes afectează în special culmile secundare.
Structura geologica:
Munții Godeanu se prezintă sub forma unei creste principale unitare situată în general la altitudini de 1900 – 2000 m care trimite culmi secundare către nord și sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din roci aparținând Pânzei Getice, reprezentate mai ales prin șisturi cristaline. Spre zonele marginale apar și calcare jurasice.
În Cuaternar, Munții Godeanu au fost afectați de glaciațiune, ce a permis formarea de mase de gheață (probabil inițial ghețari) la obârșia văilor din zona culmii centrale. După topirea lor au rămas o serie de forme de relief specifice, printre care se pot menționa circuri glaciare, văi glaciare cu praguri glaciare, cuvete lacustre, morene.
Peisajul acestor munți se face remarcat prin îmbinarea suprafețelor de nivelare cu urmele ghețarilor cuaternari, peisaj ce constratează cu masivul vecin nord-vestic, Munții Retezat. Numărul lacurilor glaciare este mic, cele mai importante fiind lacurile Godeanu și Scărișoara.
Partea superioară a culmilor este ocupată de pășuni alpine, ce sunt folosite pentru creșterea ovinelor. Această activitate tradițională românească, păstoritul, a fost foarte dezvoltată în trecut, însă astăzi înregistrează o restrângere. Această îndeletnicire ancestrală a făcut ca acești munți să fie destul de bine populați, lucru ce se poate observa și după numărul ridicat de stâne, unele din ele având un grad ridicat de complexitate structurală.
Asimetria generala a masivului concorda cu constitutia lui geologica. Masivul Godeanu este alcatuit in majoritate de sisturi cristaline puternic metamorfozate ale panzei getice, care formeaza un mare petic de acoperire, cu inclinarea N – S, prinzand sub el cristalinul autohtonului si invelisul lui sedimentar. Intercalatiile de amfibolite si gnaise, ca si o parte din numeroasele lentile de cuart si pegmatite din cadrul cristalinului getic se inscriu in relieful Muntilor Godeanu, alcatuind varfuri mai inalte, abrupturi cu microrelief framantat sau stanci izolate. La extremitatea estica, sedimentarul panzei, format din conglomerate si gresii permiene, alcatuieste un relief specific de dezagregare. Formatiunile sedimentare ale autohtonului, reprezentate in special prin calcare, gresii, conglomerate, marno – calcare si argile jurasice si cretacice, apar in versantul nordic al masivului, iar in valea Cernei alcatuiesc o fasie inscrisa in relief prin creste proeminente si chei.
