Breaking News
Home » Oraşele de reşedinţă ale României » Oras de resedita Municipiul Zalau
GEKO's WorkGroup Inc.

Oras de resedita Municipiul Zalau

Oras de resedita Municipiul Zalau-Salaj

 

Asezare geografica

 

Municipiul Zalau, resedinta judetului Salaj, este situat in zona centrala a judetului, in bazinul hidrografic al raului Zalau, la contactul depresiunii cu acelasi nume si Culmea Mesesului. Cu o suprafata totala de 90,09 km2, teritoriul aministrativ al municipiului include si localitatea Stana, asezare situata la sud-est de Meses, in bazinul hidrografic al Agrijului.
Da click pe harta pentru a deschide harta judetului.

Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsa intre 200 – 500 m. In Depresiunea Zalaului predomina un climat temperat submontan, cu precipitatii bogate si oscilatii mai mici de temperatura decat in Podisul Transilvaniei. Aceasta face ca imprejurimile orasului sa fie bogate in paduri de foioase, creand un ecosistem favorabil dezvoltarii turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de – 2,5°C, iar a lunii iulie este de + 19,3°C.

 

Istoric

 

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalau au pus in evidenta dovezi ale existentei in aceste locuri inca din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani in urma. Monedele dacice descoperite in perimetrele arheologice din zona centrala a municipiului, de pe Valea Mitii si din vestul orasului, la care se adauga importante elemente apartinatoare culturii romane, atesta continuitatea locuirii dacice in acest areal si dezvoltarea unor relatii de ordin economic cu orasul Porolissum.
După cucerirea Daciei de către Traian (106), graniţa Imperiului Roman trecea pe culmea Meseşului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est, sud-est (Meseş) se află fortificaţiile romane de graniţă, turnuri, ziduri, şanţuri şi mâluri de apărare.

Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in “Gesta Hungarorum“, numita si Cronica lui Anonymus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei – lucrare aparuta in jurul anului 1210. In acest sens putem aprecia existenta unei populatii destul de numeroase.
Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentarea apare la 1200. Dupa navalirile tatare si pustiirea orasului din anul 1241, Zalaul intra din anul 1246 in administrarea episcopatului catolic de la Oradea si este mentinut sub aceasta administratie pana in anul 1542, cand intra in componenta Principatului Transilvania.
La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara Zalaul pentru prima data oras-targ, “Oppidum Zilah”, privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.
De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: “Ziloc” in 1220, “Oppidum Zilah” in 1473, “Zila” in 1601, Szilaj – Sszilagy in 1839, Szilaju in 1850 si Zilah – Walthenberg – Zalau in 1854.

La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. Pe langa acestia, mai functionau un notar, un arhivar si un casier.
Alte praguri importante in dezvoltarea localitatii se inregistreaza in anul 1571, sub domnia principelui Stefan Bathory, in anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar dupa anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orasul cunoaste o decadere economica pe fundalul unei infuzii a produselor de provenienta apuseana, in detrimentul celor autohtone.

O dată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al oraşului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale şi militare, precum şi de o autonomie reală care oferă libertăţi cetăţenilor. O cronică din sec. al XVII-lea menţionează pentru prima dată ocupaţiile locuitorilor oraşului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri şi, nu în ultimul rând, armurieri. În decursul secolelor XVI-XVII, în Transilvania au fost organizate o serie de colegii calvine(reformate), în Zalău fiind întemeiat primul colegiu în anul 1646, actualul Colegiul Naţional Silvania.
Următoarele informaţii pe care izvoarele istorice le menţionează, sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale.
Zalaul a fost din totdeauna capitala de comitat, iar din anul 1968, Zalăul devine reşedinţa judeţului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, oraşul reşedinţă de judeţ este un centru industrial important al Sălajului, un oraş modern cu o viaţă proprie.

 

Sursa: http://www.zalausj.ro/ro/istoria.htm

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

https://www.youtube.com/watch?v=S7pzuTxsY4I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.