Breaking News
Home » Oraşele de reşedinţă ale României » Oras de resedinta Targu Jiu
GEKO's WorkGroup Inc.

Oras de resedinta Targu Jiu

Oras de resedinta Targu Jiu-Gorj

 

Reşedinţă de judeţ, Municipiul Târgu-Jiu, cel mai mare oraş al judeţului Gorj, este situat la o altitudine de 195-212 m, la intersecţia paralelei 450 02` latitudine nordică cu meridianul 230 17` longitudine estică, în plină zonă temperată, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare, dominată la nord de masivele muntoase Parâng şi Vâlcan, iar la sud de şiruri de dealuri. Municipiul Târgu-Jiu, incluzând şi localităţile componente Iezureni, Preajba Mare, Drăgoieni, Romaneşti, Slobozia, Bârseşti, Polata şi Ursaţi, se întinde pe o suprafaţă estimată la 10.258,63 ha şi are o populaţie stabilă de 98.362 locuitori. Dezvoltarea Municipiului Târgu-Jiu a fost înlesnită în timp de situarea sa la încrucişarea unor drumuri importante (spre Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Petroşani), precum şi de construirea în 1888 a căii ferate Filiaşi-Târgu-Jiu. În ultimii ani, au fost dezvoltate ample proiecte de înfrăţire cu oraşe europene din Italia (Noci), Germania (Lauchhammer), Bulgaria (Yambol) şi Turcia (Pendik).

RELIEF

 

Relieful zonei este depresionar, mărginit la vest şi nord-vest de dealuri de încreţire. Târgu-Jiul se situează pe trei terase: terasa superioară, în zona Ciocârlău (altitudine de 210m), terasa medie, cu 20 m mai jos decât cea superioară, situată în zona fostului lagăr de deţinuţi politici şi terasa inferioară, pe care se întinde cea mai mare parte a oraşului.

 

 

CLIMĂ

 

Factorii climatici generali şi în special cei locali sunt favorabili datorită circulaţiei maselor de aer din zona depresionară. Este caracteristic topoclimatul cu influenţe mediteraneene, de depresiune, cu timp liniştit, în care predomină zilele calde şi în care iarna nu se resimte viscolul. Variaţiile de temperatură între vară şi iarnă nu sunt mari, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -2,50, a lunii iunie de +21,60, iar media anuală de +10,20.

 

 

APE

 

Reţeaua hidrografică din zona Municipiului Târgu-Jiu este alcătuită din cursul mijlociu al Jiului, cu afluenţii săi Amaradia Pietroasă, care udă oraşul la marginea sa de est şi râul Şuşiţa, care străbate localităţile Ursaţi şi Bârseşti, din partea de vest a oraşului. În ultima perioadă, pentru valorificarea superioară a resurselor hidrografice ale râului Jiu, au fost amenajate două lacuri artificiale de stocare a apei şi producere de energie hidroelectrică în două centrale, amplasate pe barajele digurilor.

 

         FLORA

Prin configuraţia sa geografică, zona Municipiului Târgu-Jiu se încadrează în zona vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub formă de zăvoaie. Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau negru.

În partea de nord-est, pe câmpul Ciocârlău, s-a aflat pajiştea cu narcise. Azi, narcisele înfloresc pe poiana Piticoasa, din localitatea componentă Preajba, unde anual se desfăşoară Sărbătoarea narciselor, în timp ce, în Pădurea Mărgăritarului din partea de sud a Municipiului Târgu-Jiu înfloresc laleaua pestriţă şi mărgăritarul.

Ca urmare a influenţelor mediteraneene din zonă, în Târgu-Jiu cresc castanul ornamental şi nucul, iar pe dealurile din vest şi nord-est au fost amenajate ferme pentru cercetare şi producţie a cartofului, plantaţii cu vie, meri, peri, gutui, nuci, cireşi.

ISTORIE – SCURTĂ PREZENTARE 

Toponimicul Jiu, prin care este denumită localitatea, a fost menţionat pentru prima dată la 23 noiembrie 1406, când domnitorul Mircea cel Bătrân a dat la Tismana o poruncă: ”la mâna popii Nicodim, ca nimeni să nu cuteze a încerca să pescuiască în râul Tismana”. Documentul arată că erau de faţă “toţi egumenii mănăstireşti şi cu toţi boierii domniei mele. De asemenea şi jupân Brata să-i fie hotarnic, pentru că a fost şi acest judet al Jiului.

Numele de Târgu-Jiu apare întâia dată într-o poruncă a voievodului Dan al II-lea (între 1420-1431) semnată la 24 martie 1426, la Argeş, prin care întărea Mănăstirii Tismana unele danii precum şi “morile de la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton cu munca fraţilor săi”.

Prima atestare ca oraş a apărut într-un hrisov datat 22 iunie 1597, emis de Mihai Viteazul la Târgovişte, în care era menţionat “Vâlsan ot varoşi Târgu-Jiu” (Vâlsan din oraşul Târgu-Jiu). Un document emis la 25 august 1654 de Matei Basarab menţionează oraşul ca fiind capitală de judeţ: “Deci când am fost la zi şi la soroc noi i-am strâns toţi la scaunul la Târgu-Jiu şi am şezut de am cetit cărţile cele de moşie”. 

Prin Legea nr. 5/6 septembrie 1950 oraşul Târgu-Jiu a devenit reşedinţa nou constituitei Regiuni Gorj, care îngloba şi localităţile fostului judeţ Mehedinţi precum şi unele comune din fostul judeţ Dolj.

La data de 17 februarie 1968 Târgu-Jiu a devenit municipiu reşedinţă a judeţului Gorj.

De-a lungul istoriei, Târgu-Jiul a fost locul unor confruntări războinice, amintind în acest sens anul 1631 când Matei Aga (viitorul domn Matei Basarab) a luptat cu oştenii lui Leon Tomşa, sau anul 1716, când oştenii lui N. Mavrocordat au fost învinşi de luptătorii boierilor gorjeni Barbu Brăiloiu, Petre Obedeanu şi Staicu Bengescu. Astfel, s-a înlesnit calea stăpânirii austriece în Oltenia (între 1719-1739).

În anul 1821 gorjeanul Tudor Vladimirescu a ridicat steagul luptei pentru eliberarea naţională şi socială a românilor. Idealurile revoluţionare ale lui Tudor Vladimirescu au fost preluate de gorjenii Gh. Magheru şi Chistian Tell, conducători ai Revoluţiei de la 1848. Faptele de arme i-au remarcat pe gorjenii din Târgu Jiu, participanţi la Războiul pentru Independenţă (1877-1878) în luptele de la Vidin şi Rahova.

La 14 octombrie 1916, populaţia Târgu Jiului (târgoveţi, femei, copii), condusă de comisarul Ioan C. Popilian a apărat oraşul de nemţii cotropitori în luptele de la Podul Jiului.

Acesta este şi momentul istoric în care a primit botezul de luptătoare eroina Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), originară din satul Vădeni, care s-a jertfit pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial.

Au rămas în istorie ca exemple de iubire faţă de glia strămoşească şi de neamul românesc, generalii gorjeni şi numeroşii ostaşi ai locului, care şi-au dovedit eroismul în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) şi în cele două Războaie Mondiale.

 

Sursa:http://www.targujiu.ro/portal/gorj/tgjiu/portal.nsf/AllByUNID/E102173C2C5742F642257B280026299D?OpenDocument

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

https://www.youtube.com/watch?v=S7pzuTxsY4I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.