Breaking News
Home » Oraşele de reşedinţă ale României » Oras de resedinta Ploiesti
GEKO's WorkGroup Inc.

Oras de resedinta Ploiesti

Oras de resedinta Ploiesti-Prahova

 

Asezare geografica

 

Municipiul Ploiești este așezat în centrul Munteniei, în partea central-nordică a Câmpiei Române.

Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el și-a păstrat personalitatea.

Orașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest) și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45°N trece prin comunele suburbane Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2 reprezintă comunele suburbane.

Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud-vest, atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de-al doilea, Teleajenul, spre nord și est, străbătându-l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin orașși prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.

Clima

Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25 ianuarie 1942 și respectiv de 43 °C la 19 iulie 2007.[necesită citare] În medie, pe an sunt 17 zile geroase, 26 reci, 99 calde, 30 tropicale, restul fiind zile cu o temperatură moderată.

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 600 mm, cu 30–40 mm în ianuarie și 88 mm în luna iunie. Anul cel mai ploios a fost 1901, cu 963,9 mm, iar cel mai secetos 1930, cu 305,3 mm. Pe an, sunt în medie 104 zile cu precipitații lichide, 26 cu ninsoare, 112 cu cer senin, 131 cu cer noros și 122 cu cer acoperit.

Orașul se află sub influența predominantă a vânturilor de nord-est (40 %) și de sud-est (23 %), cu o viteză medie de 3,1 m/sec. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteză de peste 11 m/s și numai 2 zile cu vânt de peste 16 m/s. Presiunea atmosferică este de 748,2 mm.

Relieful și vegetația

Altitudinea medie a așezării este de 150 m, orașul fiind deci plasat într-o zonă de câmpie. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova, ce trece prin albia situata în prezent la circa 25 km – vest și de vecinătatea râului Teleajen (latura de est), cu afluentul sau, pârâul Dâmbu, care străbate cartierele din nord-est.

Vegetația de odinioară a Ploieștiului a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomina stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietăți de stejar și gorun. Resturi din pădurea de altădată s-au mai păstrat până târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului.

În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe locuitor.

Pe raza orașului pot fi văzute și câteva exemplare de arbori endemici, aclimatizați în timp, care se află sub ocrotirea legii, printre care și „arborele mamut” secular – sequoia dendron giganteum – din curtea Muzeului Memorial „Paul Constantinescu” (str. Nicolae Bălcescu nr. 15), smochini, dar și câteva exemplare de stejari seculari, amintind de Codrii Vlăsiei. În vechile cartiere, cu case „pe pământ”, locuitorii continuă să planteze pomi fructiferi (vișinul, cireșul, mărul, nucul etc.) și să cultive legume și flori.

Sursa: Wikipedia

Istoric

“Ploestii – ca aproape toate orasele noastre – s-au nascut dintr-un sat.
Originea acestui sat se pierde in trecutul indepartat.
Legenda vorbeste de un grup de sapte case, pitit intr-o poiana a codrilor Vlasiei, subt un mos – Ploae…Intemeietorii satului Ploesti s-au asezat la marginea Vlasiei, demult, in niste vremuri aspre, caci altfel ei ar fi ales locuri nu atat de tari. Cei sapte gospodari au fugit de undeva -loviţi de ostasi straini, subt prigoana unui stapan, executaţi cu cruzime de dabilari la butuc si-n fum de ardeiu rosu. Mai demult sau mai devreme, ţaranii condusi de mos Ploae – au venit de cine stie unde cu stupii si cu vitele.

Inceputurile satului Ploesti se confunda cu munca apriga a defrisarii padurii. Urmasii au redat perfect aceasta truda in stema Ploestilor: doi lei care desradacineaza un stejar.

Unii cercetatori ai trecutului Ploestilor cred ca acest sat (poate chiar oras) dateaza dinainte de 1400. In sat era o bisericuţa de lemn,- un schit de maici cum zice tradiţia. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat in 1639 Biserica Domneasca, cu hram la Sf. Petru si Pavel.

Satul n-a ramas izolat. Intre Ploesti si Brasov au existat demult legaturi comerciale. Carausii din Ploesti aduceau din vechime marfuri brasovene, mai intai pe drumul Teleajenului, apoi de-a lungul raului Prahova. Astfe, in socotelile orasului Brasov pe anii 1500 – 1550 sant trecuţi in listele de plata caţiva carausi ploesteni: la 1503 Radu, la 1543 Dragoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Draghici si Neagu. Printr-un document din 1567, Petru Voda – fiul lui Mircea Voda – recunoaste logofatului Coresi cumpararea a cinci razoare de mosie de la Avrut din Ploesti…”

Infiinţarea Ploestiului a intrat in legenda ….

Mihai Viteazul a intemeiat orasul Ploesti in 1599, cu prilejul concentrarii trupelor care, in toamna acestui an, au trecut in Ardeal. Locurile ii erau cunoscute prin bogaţia vanatului si a pescuitului. El isi facuse aici chiar curţi. Mihai Viteazul alese acest punct pentru adunarea ostilor, avand in vedere atat drumul Teleajenului, cat si posibilitaţile de aprovizionare imbelsugata si eftena in acel loc unde se intalnesc sesul, dealul si muntele, cu diversele lor produse, si unde rascrucea marilor drumuri usura schimbul de marfuri. ”

Cresterea targului Ploesti

“Targul Ploesti este legat de numele lui Mihai Viteazul – acel care s’a razvratit impotriva Turcilor si care, pentru un moment a unit intr-un singur corp toate provinciile romanesti..

Mihai Viteazul a dat ingaduinta sa se faca targ la Ploiesti. In piata veneau cu marfa negustori si mestesugari, care isi descarcau desagii si puneau lucrurile pe jos. Aici se intindeau cojoace si scurteici, cum si gateli stralucitoare pentru femei. Apareau mamularii, tivlicheri, plapumari. Iar in obor se aduceau “producturile”. Trageau carutele cu peste, lemne si cu vin. Vanzarea se facea langa caruta. Alaturi se vindeau vitele….

Cum s’a intemeiat targul Ploesti, asa s’au intemeiat toate targurile romanesti – si asa iau ele fiinta chiar subt ochii nostri…

Dupa 1600 se tineau intre Teleajen si Prahova doua targuri saptamanale: unul la Targsor si altul la Ploesti…

Desvoltarea Ploestilor continua metodic. La mijlocul veacului XVIII Ploestiul e numit “oras de capetenie”. “In Ploesti stateau acum, – scrie d. Zagorit , – capii judetului Prahova, ispravnicii.

Mosnenii urmau sa stapaneasca nesuparati mosia si targul Ploesti….”

Sursa: “Monografia orasului Ploesti” – Mihail Sevastos

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

https://www.youtube.com/watch?v=S7pzuTxsY4I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.