Breaking News
Home » Oraşele de reşedinţă ale României » Oras de resedinta Municipiul Alexandria
GEKO's WorkGroup Inc.

Oras de resedinta Municipiul Alexandria

Oras de resedinta Municipiul Alexandria-Teleorman

 

Asezare geografica

 

Oraşul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia joasă a Burnasului şi în lunca râului Vedea, ce izvorăşte din dealurile de la nord de Piteşti şi se varsă în Dunăre, la vest de Turnu Măgurele.
Coordonatele geografice ale oraşului sunt: paralela nordică de 43° şi 38′ şi meridianul estic de 25° si 30″.

Aşezarea acestei localităţi într-o luncă joasă şi-a avut avantajele şi dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in şi sfeclă de zahăr) şi legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei şi inundaţii periodice în subsolurile caselor, precum şi lipsa curenţilor de aer verticali, care fac să se menţină multă vreme împrăfoşarea atmosferei din oraş. Clima este temperat continentală şi se caracterizează printr-un potenţial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantităţi reduse de precipitaţii, adeseori în regim torenţial, îndeosebi vara, precum şi frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime şi minime absolute au fost: 42,9° C (5 iulie 1916) şi 34,8° C (24-25 ianuarie 1942).

Vînturile predominante sunt cele de vest şi de est. Crivăţul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud şi sud-est, cu o frecvenţă mai redusă, este foarte uscat, fierbinte şi prevestitor de secetă.
în schimb, Băltăreţul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald şi umed, favorabil dezvoltării vegetaţiei.
Datorită aşezării sale, oraşul Alexandria a fost şi continuă să fie un nod de căi de comunicaţie. Face legătura între capitala ţării, Bucureşti, şi multe dintre oraşele de provincie sau leagă aceste oraşe între ele: D.N. 6 leagă Bucureştiul, prin Alexandria, de Roşiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timişoara; D.N. 52 leagă Alexandria de Turnu Magurele, Corabia, Calafat etc; D.N. 51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Piteşti şi Câmpulung; D.J. 601 leagă Alexandria, prin Găeşti, de Târgovişte; D.J. 506 face legatura între Alexandria şi Giurgiu. Distanţele în km între Alexandria şi principalele oraşe din zonă sunt: Alexandria – Bucureşti, 99 km; Alexandria – Piteşti, 100 km; Alexandria – Zimnicea, 40 km; Alexandria – Turnu Măgurele, 48 km.

Oraşul Alexandria se află pe linia ferată Roşiorii de Vede – Zimnicea, realizată la sfârşitul secolului trecut, când s-a construit şi gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roşiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din ţară.

 

Istoric

 

Deşi tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona în care este situat oraşul, au scos la iveală urme de viaţă datând din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. Deci viaţa a început pe acest teritoriu din zorii istoriei şi s-a perpetuat, dezvoltat şi perfecţionat neâncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii oraşului Alexandria îşi are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea şi Mavrodin de a înfiinţa un oraş liber de orice ingerinţă străină.

Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile oraşelor Brăila şi Giurgiu şi avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraş Turnu Severin), oraşul şi-a luat numele domnitorului de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.

Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meşteşugari şi negustori, condiţiile geografice şi mai ales “Ekstruktia” – acea interesantă constituţie pe care şi-au alcătuit-o şi după care s-au condus timp de 30 de ani: – “o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanţi aleşi ai locuitorilor şi un omagiu adus principiului de libertate şi paşnică conlocuire a cetăţenilor”-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze, ca aşezare, destul de energic.

Comerţul, dominat de afacerile cu cereale şi vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieţii economice până la 1948.

După reânfiinţarea judeţului Teleorman, în anul 1968, devenind reşedinţa
acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiţii. Pe 27 iulie 1979 oraşul Alexandria este declarat municipiu.

Alexăndrenii s-au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a României: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de neatârnare (1877-1878), Răscoala ţărănească din 1907; Războiul pentru reântregirea patriei (1916-1918) şi cel de-al doilea Război Mondial (1940-1945).

Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluţia din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei de tranziţie.

Astfel, Alexandria îşi va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să-i permită o integrare firească la nivel naţional şi european.

Sursa: http://www.alexandria.ro/alexandria/istorie/

 

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

https://www.youtube.com/watch?v=S7pzuTxsY4I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.