Breaking News
Home » Oraşele de reşedinţă ale României » Oras de resedinta Deva
GEKO's WorkGroup Inc.

Oras de resedinta Deva

Oras de resedinta Deva-Hunedoara

 

Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52′ latitudine nordică și 22° 54′ longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.

Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.

Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

Sursa: Wikipedia

Denumirea oraşului Deva se presupune că provine de la localitatea dacică Decidava din care derivă Dava, apoi Deva (cuvântul dac dava înseamnă cetate şi se gaseşte în denumirea mai multor localităţi dacice: Singidava, Piroboridava, Sargidava, Pelendava, etc). Această teorie nu poate fi insa sustinuta stiintific, neexistand nici un document în care sa apara numele Deva ca asezare în Dacia. Alta teorie demonstreaza prin argumente lingvistice competente originea slava a denumirii de la cuvântul slav djevoika (fecioara), dar nici aceasta teorie nu este unanim acceptata. O a treia teorie atribuie originea numelui Deva, Legiunii romane Augusta II, care a fost transferată în aceasta zonă din Castrum Deva denumit şi Castra Devana, Deva Victrix Castra Legionis sau Deva, din Britania ( actualmente orasul Chester din Marea Britanie ). Denumirea Castrum Deva apare pe Tabula Peutingeriana (harta antică întocmită intre anii 260-271 d.Hr.).
Este posibil ca romanii sa fi adus în zona numele castrului de unde veneau. Această teorie se bazează şi pe faptul că denumirea Castrum Deva apare şi în prima atestare documentara a oraşului, intr-un act emis în 1269 de ducele Transilvaniei Stefan fiul lui Bela al IV-lea.

S-a mai incercat asocierea numelui Deva cu legendara Diva, frumoasa sora a lui Decebal, precum şi cu unele cuvinte din sanscrita şi sumeriana, iar unele cercetari recente sugereaza o legatura cu denumirea Dowina.

Denumirea localităţii poate fi şi de origine celtica, din perioada cand celtii erau prezenti în toata Europa Centrala şi de Est. Plinius şi Ptolemeu mentioneaza o localitate cu numele Deva în Galia pre-romana. De-a lungul istoriei localitatea apare sub mai multe denumiri: Dava, Deua, Deva, Diemrich, Schlosburg, iar pe hartile medievale este trecuta Deva sau Dewan. Localităţi cu numele Deva mai exista în Tara Bascilor şi în Provincia Asturias din Spania, în Kosovo, în Nigeria şi intre Egipt şi Etiopia, pe marginea Nilului, iar stadionul echipei de fotbal Chester City F.C. se numeste Deva Stadium.

Istoria Devei

Deşi prima atestare a Devei datează din 1269, numeroase vestigii, în mare parte conservate la Muzeul Judeţean Hunedoara, demonstrează că localitatea datează din neolitic, din epoca pietrei şlefuite (5500-2500 i.e.n.). Numele DEVA se consideră că provine din cuvântul dac “dava” însemnând fortareaţă sau cetate.

Cele mai vechi urme de locuire în perimetrul oraşului Deva au fost descoperite în zona Dealului Cetatii, ele apartinand culturii neolitice Turdas – Vicina (5500 – 3500 i.Hr.). Este vorba de unelte de piatra şi vase de lut ars incizate, care apartin culturii Cotofeni.
În secolul I i.Hr., în zona Dealului Cetatii exista o asezare dacică fortificata, fapt dovedit de descoperirea în zidurile cetatii feudale a unor fragmente de edificiu anterior, de tipul “murus dacicus” (ziduri de piatra intarite cu trunchiuri de lemn în sistemul unor crestaturi speciale).
Cucerirea Daciei de catre romani în secolul II d. Hr. Marcheaza o noua etapa de evolutie în istoria zonei. Alaturi de un punct militar de observatie amenajat pe Dealul Cetatii, romanii au construit în zona edificii semifortificate denumite “vila rustica”.
Din secolul XI dinspre Campia Panonica incepe patrunderea treptata în lungul Vaii Muresului, a populatiei maghiara. Regiunea intra din secolul XIII sub influenta Coroanei maghiare, în 1276 fiind organizat comitatul Hunedoara din care facea parte şi Deva.
În anul 1242 localitatea Deva a fost incendiata de tatari, care au patruns în lungul Muresului dinspre est.La mijlocul secolului XIII se pun bazele cetatii feudale, care este amintita pentru prima data în anul 1269 sub numele de “Castrum Deva” cu ocazia redactarii unui act de danie comitetului Chyl din Calnic, de catre ducele Transilvaniei Stefan, fiul lui Bela al IV-lea al Ungariei. Tot în aceasta perioada s-a construit o casa nobilara ca resedinta pentru voievozii sau stapanii cetatii şi de administratie a domeniului Cetatii Deva. Cetatea Devei avea la 1371 în jurisdictie patru districte romanesti care erau conduse de cneji şi nobili.

La inceputul secolului XIV Deva era un targ redus ca suprafata în care locuiau nobilimea, comandantii militari, preotii catolici şi cativa mestesugari. Targul cuprindea o piata de alimente, un targ de animale, iar la poalele cetatii o statie de postalioane şi un mare birt.

În anul 1453, Iancu de Hunedoara primeste o danie, din partea regelui Ladislau I, Cetatea Devei, fapt care va conduce la o dezvoltare deosebita a localitatii. Viata grea a taranilor din satele zonei a continuat insa, în 1514 şi 1524 izbucnind rascoale. Dupa infrangerea armatelor ungare la Mohacs în 1526, de catre turci, în absenta unui rege pe tronul Ungariei, Cetatea Devei a fost disputata intre nobilii Ferdinand de Habsburg şi Ioan de Zapolya.

Anul 1550 marcheaza o prima descriere a targului Deva, dupa o lupta data de Ioan Torok, castelan de Hunedoara, impotriva turcilor, mentionandu-se existenta unor bariere care constituiau un sistem de aparare.
În secolul XVI, navalirea repetata în zona a turcilor, provoaca o decadere a localitatii, Deva fiind devastata în timpul atacurilor din 1550, 1552 şi 1557. Navalirea turcilor din 1557 a condus la cucerirea Devei, pe care conducatorul turcilor, Soliman cel Mare a daruit-o reginei Isabella a Ungariei care recunoscuse în 1541 suveranitatea Portii.
Cetatea Devei a fost utilizata frecvent şi ca inchisoare, aici fiind intemnitati pretendenti la tronul Transilvaniei, nobili cazuti în dizgratie şi iobagi. La mijlocul secolului XVI pe drumul Postei s-a construit în piata Devei un han numit “Hanul cel Mare”.
În 1581 orasul, sub stapanirea lui Francisc Gesthy isi pierde privilegiile castigate anterior, populatia fiind inrobita.Dieta Transilvaniei, reunita în 1607, a hotarat ca Cetatea Devei sa nu mai fie cadata ca proprietate particulara ci sa ramana în stapanirea principilor transilvaneni.
Un document emis în 1618 reliefeaza stema oraşului care avea în partea de jos un brat tinand în mana un crin, iar în partea de sus o stea cu cinci colturi şi o semiluna. În anul 1630 domeniul Deva a trecut în proprietatea lui Stefan Bethlen şi a sotiei sale Maria Szechy. În anul 1687 Cetatea Devei este ocupata de trupele austriece, conduse de generalul Caraffa Antonio care reinstaureaza regimul habsburgic. Domeniul şi Cetatea Devei au fost donate în 1731 de Imparatul Carol al Vi-lea, ducelui Iuliu Visconti. Acesta le-a vandut apoi în 1743 contelui Haller cu suma de 60.000 de galbeni.
În secolul XVIII Deva a fost bantuita de mai multe epidemii, fiind cunoscute ciuma din 1711 – 1719, apoi cea din 1738 – 1740, cand au murit 30 de persoane şi ciuma din 1770 – 1771. Pe langa aceste molime, un puternic incendiu a distrus în 1756 o mare parte a oraşului iar în 1780 navala lacustelor a nimicit recolta.
În timpul revolutiei din 1848 – 1849 în perimetrul Devei au avut loc confruntari intre armatele revolutionarilor şi cele imperiale. Dupa retragerea armatei imperiale condusa de Puchner în lupta de la Simeria, la 9 februarie 1849, revolutionarii condusi de generalul Bem au asediat Cetatea Devei în care stationa o garda austriaca. Victoriile anterioare obtinute i-au determinat pe austrieci sa mineze zidurile cetatii.
Dupa doua luni de asediu, garnizoana cetatii a capitulat. La 13 august 1849 insa, în urma exploziei depozitului de munitie, zidurile Cetatii Devei au fost aruncate în aer, transformand vechea cetate intr-o ruina.La cateva zile dupa distrugerea cetatii, trupele revolutionare din Deva au fost infrante, aceeasi soarta avand-o intreaga revolutie din Transilvania.

Pana în 1848 la conducerea targului stateau capitanul oraşului, locotenentul şi juratii. În timpul revolutiei din 1848 Deva a fost proclamata oras cu consiliu ales, avand autonomie în conducere. Regimul absolutist din perioada 1848 – 1860 a introdus insa primari numiti, localitatea fiind pusa sub puterea prefecturii. Aceasta forma a ramas neschimbata şi sub regimul liberal din anii 1860 – 1866. Din 1886 Deva redevine oras cu consiliu ales.
Anul 1854 a marcat introducerea telegrafului în oras şi primul spital civil iar 1868 intrarea în gara a primului tren.
În anul 1866 a fost construita o noua primarie pe un loc achizitionat de la Domeniul Fiscal, în schimbul caselor care formau temnita din cartierul Greci. Dupa 15 ani în 1901 cladirea Primariei a fost demolata, inaltandu-se pe acelasi loc sediul actual. Sfarsitul secolului XIX şi inceputul secolului XX au marcat pe fondul dezvoltarii capitalismului în zona, o noua etapa de prosperitate, Deva reprezentand resedinta pentru multi capitalisti care au investit fonduri în zonele Hunedoara, Calan şi Muntii Apuseni.
În 1895 ajunge la Deva prima bicicleta, în 1894 prima linie telefonica, în 1901 primul automobil, în 1905 curentul electric şi cinematograful, în 1908 primul telefon public.

Sursa: http://www.primariadeva.ro/orasul-turistic

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

https://www.youtube.com/watch?v=S7pzuTxsY4I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.