Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Teleorman
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Teleorman

Judetul Teleorman

 

Asezare Geografica

 

Situat la intersectia paralelei 440N cu meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman este asezat in partea sudica, in zona centrala a Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest, iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granita Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km. Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5872 Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre judetele mijlocii si ocupand locul 19 la nivel de tara.

 

Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector: Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea, Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.

Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata ( rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea(120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata.

Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au format depresiuni ocupate temporar de ape numite ,,listeve� ( Listeava Mare, Mica, Vasluiului, Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).

In campie, in exteriorul luncii, cele mai multe depresiuni sunt ocupate de lacuri permanente sau temporare, multe dintre ele desecate (Bercelu, Sarat, Balta Luciei, Balta Rosie, Cioara, Balta lui Bran, Suhaia, Vartoape, Calugaru, Calina).

Releieful Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea depresiunii Calnistei.Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei.  Lunca Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea. Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si a lacului Suhaia.

Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri, jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti, fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune laterala si  acumulare longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara, Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri  fluviatile, ce formeaza partea cea mai ridicata din lunca.Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului, se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.

Clima: Este temperat-continentala, specifica campiei sudice si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitati reduse de precipitatii si adeseori in regim torential vara, precum si frecvente perioade de seceta.Doar Lunca Dunarii, cu suprafete mari acoperite de apa introduce o nuanta topoclimatica specifica.Radiatia solara globala este in medie de 125 Kcal/cm2, iar in partea sudica, pe terasele Dunarii, suma globala ajunge la 127,5 Kcal/cm2, cea mai mare valoare din tara. Durata de stralucire a soarelui este intre 2200-2300 ore/an.

Temperaturile medii anuale sunt: 110 C, cea mai mare temperatura medie anuala 21,50 C, cea mai mare temperatura medie lunara in luna iulie,  – 27 0 C, cea mai scazuta temperatura in luna ianuarie.Amplitudinea de peste 700 C, dintre care cea de 77,70 C la Alexandria este cea mai mare din tara. Cea mai mare valoare a nebulozitatii se semnaleaza in luna decembrie, iar cea mai mica in luna august.  Formarea cetei este inlesnita de umiditatea mare si temperaturile scazute ale aerului. Lunile decembrie si ianuarie au un mare numar de zile cu ceata, cand densitatea este mare si persista aproape toata ziua, cu intensitati ridicate dimineata si seara.

Flora si Faua Potentialul bio-pedageografic al judetului Teleorman a evoluat in stransa legatura cu conditiile de relief, roca, clima si hidrografie.Partea nordica a judetului se incadreaza in zona padurilor de stejari, reprezentata prin cer si garnita la care se adauga si alte foioase ca teiul, frasinul, ulmul, carpenul, parul si marul paduret.Vegetatia arborescenta este formata din maces, porumbar, gherghinari, corn, soc, lemn cainesc, etc; iar vegetatia ierboasa este reprezentata de cimbrisor, firuta, mierea ursului margelusa, laptele cucului, specii de paiusiuri. Vegetatia luncilor este alcatuita din paduri si pajisti. Padurile de lunca, numite si zavoaie sunt formate din arbori cu lemn moale (plopi, salcii) si apar discontinuu in luncile Dunarii si Oltului.

Cele mai frecvent intalnite animale sunt: iepurii,   vulpile, viezurii, popandaii, harciogii, soarecii decamp, mistretul, etc.Dintre pasari amintim:privighetoarea, sticletele, graurul, cinteza,fazanul, mierla, pitigoiul, cioara, stancuta, cotofana, pupaza, ciocanitoarea si altele.Dintre reptile sunt prezente: soparle, gusteri, serpi, iar ca batracieni: broasca de padure, gusterul si broasca raioasa.Printre speciile de pesti care populeaza apele judetului amintim crapul, caracuda, carasul, linul, stiuca, somnul si rosioara iar din Dunare, alaturi de crap, se pescuiesc si pesti migratori cu valoare economica perecum: scrumbia de Dunare , nisetrul si pastruga.

Sursa: http://www.cjteleorman.ro/

Istoric

 

Teritoriul judetului Teleorman este locuit din timpuri imemoriale, fapt atestat de sapaturile si descoperirile arheologice: drumuri, ruine ale cetatilor si fortificatiilor, vestigii metalice si ceramice, arme, monezi s.a. Ca entitate administrativa, judetul Teleorman, a fost stabilita in 1336, dar o fost organizat ca judet distinct in timpul lui Mircea cel Batran. A fost atestat documentar pentru prima oara in 14 mai 1441, intr-un act semnat de domnitorul Vlad Dracul. Dupa numeroase schimbari administrative, judetul Teleorman a fost reorganizat in 1968, dar sub alte granite si cu resedinta administrativa la Alexandria. In prezent judetul are 3 municipii, 2 orase si 83 de comune cu 231 de sate. Asezarile locuite se gasesc in general de-a lungul vailor fluviului Dunarea si raurilor Olt, Vedea, Teleorman, Calmatui, Urlui, Glavacioc s.a. In secolele XIV-XVIII viata economica a judetului Teleorman nu a diferit de cea a altor zone din Tara Romaneasca. La sfarsitul secolului 18, judetul a intrat intr-o perioada de modernizare. Agricultura era inca predominanta, dar orasele au inceput sa se dezvolte industrial. Au aparut mori si primele manufacturi in Turnu Magurele, Alexandria, Rosiorii de Vede si Zimnicea. In timpurile moderne Teleormanul, la fel ca si alte zone ale tarii, a luptat pentru independenta tarii, pentru eliberare si dreptate sociala, cat si pentru obtinerea drepturilor si a unitatii nationale a poporului roman. Aceasta parte a tarii a jucat un rol important in revolutiile de la 1821 si 1848, in Unirea Principatelor, in 1859, si in Razboiul de Independenta, intre 1977-1978. Pana in prima decada a secolului 20, judetul si-a consolidat statutul de “granar” al tarii. In perioada contemporana, Teleormanul a jucat un rol important in Primul Razboi Mondial, in perioada 1916-1918, pentru reintregirea tarii care s-a realizat prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, cat si in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial (1941-1945) pe fronturile de est si de vest. In perioada interbelica, Teleormanul a continuat sa aiba cele mai mari productii de cereale din tara. Deja existente, centrele de extragere a uleiului, de prelucrare a laptelui, de prelucrare a lemnului si de morarit s-au dezvoltat,  in timp ce noi industrii au inceput sa apara. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, economia judetului s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia unor intreprinderi importante, cum ar fi: Combinatul Chimic de la Turnu Magurele (1965), intreprinderi  de aparate si accesorii (1969), panouri electrice si de comanda (1972), rulmenti (1974) – la Alexandria; fabrici de material rulant (1973), fabrica de bere (1978) – la Rosiorii de Vede; fabrica de zahar (1977) si intreprinderea de tevi (1978) – la Zimnicea; fabrica de echipament chimic (1978), si fabrica de motoare electrice de la Turnu Magurele. Teleormanul este un judet bogat in traditii si resurse culturale, iar contributiile sale la mostenirea culturala si spirituala a tarii sunt la fel de importante si de numeroase ca oricare alta zona a tarii. Aici se gasesc peste 56.439 de valori culturale inventariate in judetul Teleorman, din care 7.000 sunt foarte valoroase si sunt incluse in patrimoniul national. Judetul are 570 de situri istorice, din care 60 monumente, 316 monumente arhitectonice, doua case memoriale, 8 monumente de arta si 15 situri istorice urbane si rurale.

 

Sursa: http://www.clubromania.ro/romania/counties/teleor/index_ro.htm

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>