Judetul Sibiu

Judetul Sibiu

Asezare Geografica

Județul Sibiu se învecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș.

Suprafață

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km². ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țarii

Relief

Zona de munte

• Munții Făgărașului se întind pe teritoriul județului Sibiu cu partea lor estică și sunt cei mai înalți munți din țară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vârtopu, Vânătoarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m.
• Munții Lotrului
• Munții Cindrelului

Zona depresionară

• Depresiunea Făgărașului, cu doar o treime din suprafață atribuită județului Sibiu și cu o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.
• Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.
• Depresiunea Săliștei
• Depresiunea Apoldului

Podișuri

• Podișul Târnavelor
• Podișul Hârtibaciului
• Podișul Secașelor

Hidrografie

• Râul Olt cu afluenții: Arpașu, Porumbacu, Cârțișoara, Cibinul, Pârâul Nou.
• Râul Târnava Mare
• Râul Cibin cu afluenții săi: Hârtibaciu, Sadu, Sebeș, Rușcior, Strâmba, Râul Vadului.
• Râul Sebeș care formează hotarul vestic al județului.

Clima

Județul Sibiu are o climă continental-moderată, cu diferențe de temperatură funcție de formele de relief, astfel temperaturile medii anuale oscilează întra 9,4 grade pe valea Oltului și scad sub 0 grade pe vârful Negoiu. Cantitățile de precipitații medii anuale sunt cuprinse între 650 mm. în zona depresionară și urcă peste 1.300 mm. in zona muntoasă.

Flora și fauna

Flora bine diversificată în specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun, tei, paltin de munte, arțar, frasin), specii de arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică).

Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap).

Istoric

Descoperirile arheologice făcute pe raza județului atestă faptul că zona a fost locuită încă din paleolitic dovadă stau săpăturile de la Racovița unde s-a găsit un topor de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al IX-lea, odată cu pătrunderea ungurilor pe teritoriul Transilvaniei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. Primele fortificații au apărut începând cu secolul al XV-lea ca mod de apărare împotriva atacurilor otomane. În anul 1486 Sibiul împreună cu districtele Brașov și Bistrița formează “Obștea Sașilor” (Universitas Saxonum) , comerțul și activitatea intensă a breslelor sibiene fiind apreciate în întreaga Europă. În timpul revoluției de la 1848 la Sibiu s-a constituit Comitetul de Pacificațiune din care făceau parte Avram Iancu, Simion Bărnuțiu, Axente Sever. În anul 1871 ia ființă Banca Albina, cea mai mare bancă românească a acelor vremuri. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea reprezintă o etapă de dezvoltare accentuată a întregului ținut, prin trecerea localităților mari, din târguri meșteșugărești în orșe industrial agrare.

Sursa: Wikipedia