Romanian Turism Asta-i Romania ta!
Judetul Salaj
Asezare Geografica
Județul Sălaj este așezat în partea de Nord-Vest a României și se suprapune pe cea mai mare parte a zonei de legătură dintre Carpații Orientali și Munții Apuseni, cunoscută sub denumirea de Platforma Someșană.
Județul este traversat de Calea ferată Carei–Zalău, Calea ferată Dej–Jibou–Zalău, Calea ferată Jibou–Baia Mare, Drumul european E81 și Autostrada Transilvania.
Suprafață
Județul se întinde pe 3864,4 km2, ceea ce reprezintă 1,6% din suprafața țării.
Vecini
Județul Sălaj se învecinează la nord cu Satu Mare și Maramureș, la vest și sud-vest cu Bihor iar spre sud, sud-est și est cu județul Cluj.
Relief
Din punct de vedere geografic, județul Sălaj este o zonă de dealuri și depresiuni situate pe cursul văilor Almașului, Agrijului, Someșului, Crasnei si Barcăului. Zona montană este reprezentată în partea de Sud-Vest prin două ramificații nordice ale munților Apuseni: culmile Meseșului cu Vârful Măgura Priei (996 m.) și Plopișului. Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așezărilor.
Hidrografie
Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativa uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezență a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce în ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna, Barcău, Almaș, Agrij si Sălaj reprezintă principalele ape curgătoare din județ. De asemenea, pe raza județului se află și Lacul de acumulare Vârșolț de pe cursul râului Crasna.
Clima
După expoziția lui, județul Sălaj se află sub directa influență a maselor de aer din vest, încadrându-se în sectorul cu climă continentală moderată. Circulația maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin aspectul și altitudinea lui, creează diferențieri climatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de altă parte, între principalele unitați geo-morfologice. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 8C0 si 9C0 în cea mai mare parte a județului, excepție facând culmile mai înalte ale muntilor Meseș și Plopiș, precum și zona dealurilor înalte Simișna – Gîrbou, unde temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6C0 si 8C0. Precipitațiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse intre 600 mm si 800 mm, valori mai mari inregistrându-se in muntii Meseș și Plopiș, iar mai mici in Depresiunea Almaș – Agrij și pe valea Someșului.
Flora bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomină fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, socul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sânișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din flora de primăvară (păștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua).
Fauna este diversificată în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broasca). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rațe, lișițe)
Istoric
Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde în negura vremurilor. Cel mai vechi tezaur de aur masiv din România a fost descoperit in județul Sălaj, la Moigrad. Cântărește 780 grame, datează din perioada Neoliticului și întruchipează idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Vestigiile dacice sunt răspândinte în aproape întregul județ. Tot în județ au fost descoperite 14 tezaure de monede și podoabe dacice din argint, iar prin Sălaj trecea vechea arteră comercială cunoscuta sub numele de “Drumul sării”, pe care sarea pleca din interiorul Transilvaniei spre Europa Centrală. O importantă așezare dacică este cea de la Moigrad (Porolissum), situată pe Măgura Moigradului, așezare pomenită de Ptolemeu în lucrarea sa “Geografia”.
După cucerirea romană și organizarea provinciei Dacia, strategii militari romani au trasat pe muntele Meseș frontiera nord-estică a Imperiului Roman. Acest “limes” delimita teritoriile provinciei Dacia de zona rămasă neocupată, cea a dacilor liberi. Demne de remarcat sunt castrele romane de la Buciumi, Romita (Certinae), Tihău, Sutoru (Optatiana) și de la Românași (Largina).
Cronicile bizantine și cronica Gesta Hungarorum a lui Anonymus fac primele mențiuni despre românii din aceste locuri, despre formele lor de organizare (voievodatele lui Gelu și Menumorut), precum și despre prima atestare documentara a localității Zalău (Ziloc).
În epoca medievală, prin Sălaj treceau unele dintre cele mai importante drumuri comerciale care legau centrul Transilvaniei de vestul Europei: drumul sării și al negustorilor. Aici s-au ridicat primele fortificații medievale pentru apărarea Transilvaniei.
În lupta pentru independență și unitate națională, purtată de români în epoca modernă, Sălajul a avut reprezentanți de frunte din rândul carora se remarcă personalități ca Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, Gheorghe Pop de Băsești, Iuliu Maniu și mulți alții.
Economia
La sfârșitul anului 2003, în județul Sălaj, erau înmatriculați la Oficiul Registrului Comerțului un număr de 8.441 agenți economici.
Principalele domenii în care își desfășoară activitatea agenții economici sunt: agricultura (26), creșterea animalelor (185), silvicultura (8), pescuit (4), industrie (1345), construcții (459), comerț (4.377), transporturi (667), servicii (1.032) și altele (338).
Din cei 8.441 agenți economici înregistrați, un număr de 5.438 sunt societăți comerciale, gruparea acestora după tipul de capital prezentându-se astfel: 20 – integral de stat; 5.048 – integral privat autohton; 33 – mixt (capital de stat și privat autohton); 136 – integral străin; 203 – mixt (capital autohton și străin).
Capitalul străin investit în județ, la sfârșitul anului 2003, era de 41,95 mil. USD, sumele cele mai mari provenind din: Gibraltar – 26,68 mil. USD; Germania – 3,39 mil. USD; Italia – 3,17 mil. USD; Olanda – 2,94 mil. USD; Canada – 1,90 mil. USD.
Referitor la accesarea fondurilor UE de către agenții economici din Sălaj, se poate remarca faptul că în ultimii ani au fost atrase în județ, pe programul PHARE, contribuții nerambursabile de aproape 1 mil. euro, pe lângă aceasta putându-se menționa construirea unui parc industrial în orașul Jibou, unde contribuția nerambursabilă a UE se ridica la aproape 1,2 mil. euro.
În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2003 indicele productivității muncii din industrie a crescut cu 5,4%, iar cifra de afaceri cu 3,3%, față de aceeași perioadă din anul precedent.
Lacul Vârșolț reprezintă sursa de alimentare cu apă potabilă pentru Zalău, Șimleu Silvaniei, Crișeni, Hereclean, Panic, Badon, Guruslău, Borla, Câmpia, Bocșa și Sălăjeni.
Sursa: Wikipedia
