Judetul Olt

Judetul Olt

Asezare Geografica

Situat în sudul tãrii, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele, judetul Olt face parte din categoria judetelor riverane fluviului Dunãrea. Este traversat de meridianul 24 grade longitudine esticã pe linia localitãtilor Iancu Jianu Baldovinesti si de paralela 44 grade latitudine nordicã în partea de sud pe linia Vlãdila Scãrisoara, mãsurând 138 Km pe directia nord-sud si 78 km pe directia est-vest.
Ca pozitie istorico-geograficã, face parte dintre vechile provincii istorice Oltenia si Muntenia, având o legãturã permanentã cu vestul tãrii, cu Banatul pe Valea Dunãrii, cu Transilvania pe Valea Oltului, iar prin portul dunãrean Corabia are iesire la Marea Neagrã.
Spre nord se învecineazã cu judetul Vâlcea, în est cu judetul Arges si Teleorman, la vest cu judetul Dolj. În partea de sud, pe o lungime de 47 km , Dunãrea face hotarul tãrii cu Bulgaria. Judetul Olt are o suprafatã de 5.498 Kmp ( valabil la 31.12.1997 conform Anuarului Statistic al României -1998).
Formele de relief ale judetului Olt apartin celor douã mari unitãti, respectiv Podisul Getic în partea de nord, care ocupã o treime din suprafatã si Câmpia Românã în sud, cãreia îi revin douã treimi.
Valea Dunãrii, orientatã est-vest, dominã malul românesc si prezintã terase întinse. Valea Oltului reprezintã o adevaratã axã a teritoriului judetului.
Terasele Oltului se remarcã prin întinderi mai mari pe partea dreaptã a vãii, începând din nordul judetului pânã la Dunãre si pânã la Drãgãnesti pe partea stângã unde sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m si Slatina 50-60m.
Clima judetului Olt apartine tipului temperat-continental, mai umedã în partea de nord si mai aridã în partea de sud. Teritoriul judetului Olt este traversat de douã cursuri mari de apã: fluviul Dunãrea si râul Olt. Fluviul Dunãrea curge pe teritoriul judetului pe o lungime de 47 km. Oltul strãbate judetul cãruia i-a dat numele pe o lungime de 100 km pe directia nord-sud.

Istoric

Vestigii neolitice au fost identificate în zonele Vãdastra, Fãrcasele, Brebeni, Slatina, Oboga, Coteana, Orlea, Gura Padinii, Drãgãnesti, Optasi, Mogosesti. Cea mai importantã mãrturie a preistoriei o constituie cultura Vãdastra caracterizatã printr-o ceramicã decoratã, apreciatã drept cea mai înaltã expresie a ceramicii neoliticului european. Perioada de trecere la epoca bronzului e reprezentatã prin numeroase descoperiri la Celei, Slatina, Curtisoara, Gãneasa. Încã dupã primul rãzboi al lui Traian împotriva dacilor, partea rãsãriteanã a fost anexatã Imperiului Roman. Dupã cucerirea romanã au fost construite castrele de la Slãveni si Enosesti, asezãrile urbane între care se distinge Romula si cele rurale de la Movileni, Orlea, Dobrun, Fãrcasele, unele dintre ele legate prin drumuri de piatrã folosite atât în scopuri militare cât si comerciale.
Retragerea aurelianã nu a însemnat încetarea locuirii daco-romanilor pe aceste meleaguri nici chiar în timpul migratiei popoarelor migratoare din sec. IV-VII dupã cum rezultã din descoperirile arheologice de la: Grojdibodu, Orlea, Redea, Caracal etc., aceste meleaguri putând fi inserate în vatra de etnogenezã româneascã.
Oltenii au contribuit efectiv la pregãtirea si desãvârsirea revolutiei de la 1821, sprijinind cu entuziasm si ardoare programul acesteia.
La evenimentele premergãtoare Unirii Principatelor Române, finalizatã la 24 ianuarie 1859, oltenii au participat activ.
Judetele Olt si Romanati, datã fiind pozitia lor strategicã, au contribuit masiv la sustinerea efortului uman si economic impus tãrii de campania din 1877-1878. Pentru a participa la Rãzboiul pentru Independentã s-au înrolat peste 5000 de oameni in Regimentul 3 Dorobanti, Escadroanele 3 Romanati si 4 Olt din Regimentul 1 Cãlãrasi si Batalionul de Militie. O filã glorioasã în cartea istoriei nationale au scris slãtinenii prin participarea Regimentului 3 Dorobanti la luptele de la Canapa, Lom-Palanca, Smârdan si Belogracic.
Miscarea memorandistã a fost sprijinitã cultural si politic de locuitorii Oltului, prin înfiintarea în ianuarie 1891 la Slatina a Ligii pentru Unitatea Culturalã a Tuturor Românilor Sectia Olt, prima filialã provincialã din tarã cu sediul la gimnaziul Radu Greceanu.
În Marele Rãzboi pentru Întregirea Neamului, Regimentul 3 Olt a luptat eroic pe frontul de la Jiu Bumbesti, în Dobrogea la Cernavodã, pe Neajlov, la Panciu Mânãstioara, dând tãrii tributul de sânge a 1200 de eroi pentru consfintirea marelui ideal national. La 14 noiembrie 1916, armata românã distrugea podul de peste Olt, în încercarea de a stãvili ofensiva inamicã. Slatina a fost bombardatã sistematic, lupte sângeroase având loc cu ocazia încercãrii trupelor germano austro-ungare de trecere a râului, în dreptul satelor Curtisoara, Teslui, Colibasi si Mosteni. Dintre eroii neamului care au murit în bãtãliile marelui rãzboi al reîntregirii îl mentionãm pe cãpitanul Dumitru Morjan, pe Ecaterina Teodoroiu, care a luptat în cadrul Regimentului 43/59 Infanteria Slatina, pe cãpitanul Ioan Cãlugarul, rãnit în luptele de la Pielesti.
Marea Adunare Nationalã de la Alba Iulia a generat în spiritele oamenilor de pe meleagurile oltene o puternicã solidaritate si o nestrãmutatã hotãrâre întru desãvârsirea unitãtii statale. Ziarele timpului , “Opinia Oltului”, “Vointa Poporului” relateazã atmosfera de caldã simtire româneascã din orasul nostru, exprimã adeziunea deplinã a locuitorilor Oltului la actul unirii.

Sursa:http://www.cjolt.ro/cjolt/servlet/portal?action=ContentAction&actEvent=showRubric&id=istoric