Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Mehedinti
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Mehedinti

Judetul Mehedinti

 

Asezare Geografica

 

Judetul Mehedinti este asezat în apusul Olteniei, la drumul care trece prin defilul Dunarii catre Banat.
Suprafata. 5.320 km².
Înfatisarea pamântului. În partea nordica a judetului sunt muntii, nu prea înalti (între 1200-1500 m) ai Cernei sau Mehedintului; urmeaza apoi un podis de eroziune taiat în roci cristaline si calcare cu multe chei, doline, pesteri (podisul Mehedintului) si, în fine, seria de culmi piezise ale platformei deluroase oltene care si aici se pierde pe nesimtite în Câmpia Dunarii.

Clima si ape. Clima este de tip continental temperat însa cu oarecare influente mediteranee care se simt, în special, în temperatura mai putin coborâta a iernii (2° la Turnu-Severin) si în regimul ploilor. Vânturile dominante sunt cele de vest, lucru care se vede, între altele, si în directia dunelor de nisip care acopera câmpia.

La granita dinspre Banat se gaseste Cerna , iar în apropierea celei dinspre judetul Gorj, curge, în întregime pe teritoriul judetului, Motrul. Între Cerna si Motru se mai gasesc numeroase râuri, însa mai putin însemnate. ( Bahna, Topolnita, Drincea , etc..). În lunca Dunarii sunt numeroase lacuri, însa nu prea mari.

Vegetatia. Muntii si podisul judetului Mehedinti sunt acoperiti de întinse paduri de fag ; în jurul Vârciorovei însa si pe dealurile mai joase, sunt presarate numeroase paduri de stejar, resturi din padurea neîntrerupta de altadata. În aceste paduri se gasesc asociate stejarilor numeroase elemente mediteranee (alunul turcesc, liliacul salbatec, sfineacul, mosdreanul, artarul cu frunza în trei lobi, nucul salbatec, etc.). În partea de S-V a judetului, unde precipitatiunile scad sub 500 mm anual, pe nisipurile dunelor care acopera câmpia, se întinde stepa în asociatie cu plantele arenacee (de terenuri nisipoase).

Bogatii naturale. În valea Bahnei care da în Dunare lânga Vârciorova si în cursul superior al Toplitei, se gasesc zacaminte de carbune brun de foarte buna calitate ; iar în regiunea colinara, lignit. E cunoscut în fine calcarul de constructie de la Gura Vaii.

Sursa: http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/mehedinti/

 

Istoric

 

Judeţul Mehedinţi, ca parte componentă a vetrei de locuire în care s-a format poporul român, are o bogată şi multimilenară istorie.În Mehedinţi, mărturiile arheologice încep din preistorie (Peştera lui Clemente din localitatea Dubova) şi se succed, rând pe rând, aproape neîntrerupt, cu specificitatea caracteristică culturilor neolitice.Pe teritoriul judeţului Mehedinţi se întâlnesc apoi aproape la tot pasul, mărturii ale strămoşilor noştri – neamurile tracice – a căror cristalizare prestatală este plasată fără dubii, la începutul mileniului al II-lea Î.C. prin etnicii daco – geţi, viguroasa ramură de nord a tracilor balcanici.Daco – geţii, populaţie străveche a acestor meleaguri, au cunoscut în epoca bronzului, o remarcabilă cultură materială şi spirituală. Stadiul atins de societatea daco – getică şi condiţiile externe au permis făurirea statului geto – dac centralizat, în jurul anului 70 Î.C.Pentru Burebista şi urmaşii săi, actualul teritoriu al judeţului Mehedinţi a constituit o importantă zonă economică, dar şi o zonă strategică legată de cursul fluviului Dunărea. Pe aceste meleaguri, populaţia dacică a folosit locuri de aşezare apărate natural sau fortificaţii naturale, punctele de trecere obligatorii ca: Bobaiţa, Firizu, Bahna, Apa   Neagră – Bratilovo, dar şi ostroavele Dunării din aval de Dierna.Consolidarea stăpânirii romane din sudul Dunării şi pacificarea de către romani a triburilor traco-ilirice au făcut ca Imperiul Roman să-şi fixeze şi să îşi consolideze graniţa nordică pe malul drept al Dunării. De fapt, iminenţa pericolului roman i-a determinat pe daci să accepte autoritatea lui Burebista, autoritate ce era de preferat autorităţii de tip sclavagist al cărui exponent era Cezar.Putem afirma că teritoriul Mehedinţiului şi locuitorii săi au fost cei care au luat primii contact cu civilizaţia romană, adusă până la Dunăre de legiunile marelui Cezar. La adăpostul castrelor, fortificaţiilor şi trupelor romane îşi fac apariţia la Dunăre, ca de altfel în toată regiunea Balcanilor de Vest, coloniştii romani, colonişti ce exercită o puternică influenţă asupra populaţiei dacice de pe malul stâng al Dunării.Ridicarea unui stat dac puternic ce a atins apogeul în timpul regilor Burebista şi Decebal, a fost posibilă şi prin fortificarea strategică a drumurilor ce legau Sarmizegetusa Regia de calea lesnicioasă de comunicaţie oferită cu generozitate de bătrânul Danubiu.Bogăţia locurilor, dar şi importanţa lor strategică, nu puteau să îi scape unui strateg de talia marelui Nerva Traian, care vedea în aurul Daciei o posibilitate de relansare a societăţii romane, iar pentru a ajunge în Dacia, pentru a cuceri tezaurul şi bogăţiile Daciei, pentru a înlătura consolidarea unui stat puternic, a ales Drobeta drept locul unde să construiască o bază militară permanentă, castrul roman, dar şi un pod peste Dunăre, care continua, în nord, şoseaua strategică de pe malul stâng al Dunării, care înlesnea drumul legiunilor între Roma şi Dacia.Terminat în anul 105, Podul de la Drobeta, operă a cunoscutului Apolodor din Damasc, a constituit elementul strategic precumpănitor care a permis deplasarea de forţe şi tehnici de luptă, care au dus la căderea regatului dac, dar a permis şi accesul populaţiei autohtone la cultura şi civilizaţia romană.Podul a fost încă o cale, iar Castrul Drubeta încă un „capăt de pod” care a permis pătrunderea în Dacia Romană, a creştinismului din sudul Dunării, dar şi a culturii şi civilizaţiei romane.Mărturiile arheologice atestă cu exactitate că Ţinutul Mehedinţiului a fost şi a rămas locuit şi după Retragerea Aureliană (171 d C) de o populaţie daco-romană, populaţie care, prin procesul de etnogeneză, a dat naştere poporului român şi limbii române.Poporul român s-a format ca un popor creştin, de sorginte orientală, în care ortodoxia ca religie de stat, a jucat un rol de seamă în formarea şi consolidarea statală medievală.Ţinuturile mehedinţene sunt cucerite după mai multe tentative de către catolicul Andrei al II-lea al Ungariei, purtătorul de stindard al încercării de expansiune a catolicismului la răsărit şi sud de Carpaţi.Regele Andrei al II-lea cucereşte Ţinutul Mehedinţiului şi-l organizează ca „Banat”. Cel dintâi ban de Severin este mehedinţeanul Luca, la 1233. Această ocupaţie a fost vremelnică şi, în urma slăbirii influenţei statutului bulgar din sud, ţinutul Severinului intră de drept şi de fapt sub autoritatea lui Basarab I.Dovada importanţei sale strategice, economice şi politice este dată de faptul că viitorul domn al ţării româneşti, Vladislav Vlaicu este ban al Severinului pe la 1364.Ţara Severinului, Banatul de Severin, într-un cuvânt ţinutul Mehedinţiului, a constituit o cheie de boltă pentru politica economică, religioasă şi militară a lui Mircea cel Bătrân, dar şi a lui Iancu de Hunedoara, personalităţi istorice care au fost şi bani ai Severinului.Aceste ţinuturi au constituit bastioane de nădejde în lupta împotriva cotropirilor turceşti şi maghiare. Judeţul Mehedinţi, ca unitate administrativă feudală de graniţă, a constituit nu numai o piedică în calea religiilor musulmane şi catolice, dar şi punctul de plecare al luptei pentru recâştigarea independenţei Ţării Româneşti, a unirii celor 3 state surori de către cel care a fost „bănişor de Mehedinţi”, Mihai Viteazul.Aşezat între Banat, Transilvania şi Ţările Sud – Dunărene, Mehedinţiul a constituit nu numai o punte de legătură pentru circuitul de valori materiale şi spirituale ale românilor şi ale populaţiilor din ţările vecine, dar şi o sursă de asemenea bunuri.Pentru spiritualitatea românească, Mehedinţiul a avut centre importante la Vodiţa, Severin, Strehaia, Cerneţi, Gura Motrului, iar în epoca contemporană, Drobeta-Turnu-Severin.Perioada modernă şi contemporană a istoriei noastre a găsit acest colţ de ţară ancorat în realităţile epocii, mehedinţenii au arătat că sunt şi pot fi sprijinitori de nădejde ai politicii naţionale a statului român.După al doilea război mondial, judeţul Mehedinţi a cunoscut o dezvoltare economică deosebită, iar cercetările şi descoperirile arheologice prilejuite de construcţia obiectivelor economice au dus la tezaurizarea mărturiilor istorice în „Muzeul Regiunii Porţilor de Fier”, unitate muzeistică de frunte a culturii româneşti, ce păstrează şi expune în sălile sale, mărturii concrete de participare a trăitorilor de pe aceste meleaguri, la episoade de istorie, începând cu zorii civilizaţiei umane şi până în zilele noastre.

 

Sursa: http://www.sejmh.ro/cjmh.html

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.