Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Galati
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Galati

Judetul Galati

 

Asezare Geografica

 

Judeţul Galaţi, cu o suprafaţã de 4.466,3 km2, reprezentând 1,9% din suprafaţa României, se înscrie în aria judeţelor pericarpatice, dunãrene, fiind situat relativ aproape de Marea Neagrã, la confluenţa a trei mari ape curgãtoare – Dunãrea, Siret, Prut şi la încrucişarea unor mari drumuri comerciale.

Poziţia geograficã a judeţului – proiectatã pe fundalul istoriei poporului român – a însumat un complex de factori, cauze şi consecinţe, acest pãmânt strãvechi al Moldovei învecinându-se cu Dobrogea şi Muntenia, pe el interferându-se fapte, oameni, idei, resurse, drumuri comerciale.
Aşezat în sud-estul ţãrii între 45o25′ şi 46o10′ latitudine nordicã, 27o20′ şi 28o10′ longitudine esticã, se mãrgineşte în partea de nord cu judeţul Vaslui şi judeţul Vrancea, spre sud cu judeţul Brãila şi judeţul Tulcea la est cu Republica Moldova iar la vest cu judeţul Vrancea.

Condiţiile naturale ale teritoriului judeţului Galaţi poartã în peisaj amprenta unor influenţe datorate acelor entitãţi geografice europene care se interfereazã pe pãmântul României.

Clima - teritoriul judeţului Galaţi aparţine în totalitate sectorului de climã continentalã (partea sudicã şi centralã însumând mai bine de 90% din suprafaţã, se încadreazã în ţinutul de climã de câmpie, iar extremitatea nordicã reprezentând 10% din teritoriu, în ţinutul cu climã de dealuri). În ambele ţinuturi climatice, verile sunt foarte calde şi uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar şi de întreruperi frecvente provocate de advecţiile de aer cald şi umed din S şi SV care determinã intervale de încãlzire şi de topire a stratului de zãpadã. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului şi Dunãrii introduc în valorile şi regimul principalelor elemente meteorologice, modificãri care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncã, mai umed şi mai rãcoros vara şi mai umed şi mai puţin rece iarna.
Circulaţia generalã a atmosferei are ca trãsãturi principale frecvenţa relativ mare a advecţiilor lente de aer temperat-oceanic din V şi NV (mai ales în semestrul cald), frecvenţa de asemenea mare a advecţiilor de aer temperat-continental din NE şi E (mai ales în anotimpul rece), precum şi advecţiile mai puţin frecvente de aer arctic din N şi aer tropical maritim din SV şi S.

Relieful -prin poziţia sa la exteriorul arcului carpatic, judeţul Galaţi ocupã zona de întrepãtrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europeanã, sud-europeanã şi în parte, central-europeanã, ceea ce se reflectã fidel atât în condiţiile climaterice în învelişul vegetal şi de soluri, cât şi în structura geologicã a reliefului. Acestea din urmã oferã o privelişte cu înãlţimi domolite, cuprinse între 310 m în nord şi 5 -10 m la sud.
Teritoriul judeţului Galaţi în sine prezintã un relief tabular cu o fragmentare mai accentuatã în nord şi mai slabã în sud, distingându-se dupã altitudine, poziţie şi particularitãţi de relief, cinci unitãţi geomorfologice: Podişul Covurluiului, Câmpia Tecuciului, Câmpia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior şi Lunca Prutului de Jos.
Formaţiunile geologice vechi sunt prea puţin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate şi se exploateazã hidrocarburi – ţiţei şi gaze naturale în zonele Schela – Independenţa, Munteni – Berheci şi Brateş. Formaţiunile geologice tinere şi în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrişuri – exploatate la Galaţi, Tecuci, Braniştea şi din albia minorã a râului Prut, au deosebitã importanţã pentru industria materialelor de construcţii.

Rezervaţii şi monumente ale naturii
Principala rezervaţie naturalã din judeţul Galaţi este localizatã pe nisipurile din câmpia Tecuciului şi anume la sud de localitatea Lieşti, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâşie de circa 4 km lungime şi 0,5 – 1 km lãţime având o suprafaţã de circa 84 ha şi care se continuã pânã în lunca Siretului.
La câţiva kilometri de Municipiul Galaţi se aflã rezervaţia paleontologicã de la Barboşi (Tirighina) cu o suprafaţã de circa 1 ha, cuprinzând fosile de moluşte din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani în urmã). De asemenea, nu departe de Galaţi, şi anume la nord de oraş, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tuluceşti, în locul numit Râpa Bãlaia, se aflã cea de-a doua rezervaţie paleontologicã. A treia rezervaţie paleontologicã se aflã lângã oraşul Tecuci, pe şoseaua Tecuci-Valea Mãrului-Pechea-Galaţi, cu o suprafaţã de 1,5 ha. Rezervaţia se aflã pe terasa inferioarã a Bârladului, la punctul numit “La Rateş” adicã acolo unde a fost cândva un han.
În partea de rãsãrit a judeţului, pe teritoriul comunei Bãneasa, între localitãţile Bãneasa şi Roşcani, se aflã Pãdurea Bãneasa, în care, pe lângã pãdurea în sine este ocrotit şi bujorul sãlbatic, pe seama cãruia s-au creat legende şi o mare serbare popularã care are loc în fiecare an. Se spune cã bujorii ar fi apãrut din sângele moldovenilor cãzuţi în lupta de la Roşcani, de la 1574, când armata lui Ioan Vodã cel Viteaz a fost învinsã de turci datoritã lipsei de apã. Şi în pãdurea de la Hanu Conachi se desfãşoarã în fiecare an, sãrbãtoarea salcâmului. Aceste douã rezervaţii constituie nu numai obiective ştiinţifice, dar şi atracţii permanente pentru turişti.

Populaţia
Judeţul Galaţi are 2 municipii, 2 oraşe şi 61 comune.
Populaţia stabilã a judeţului Galaţi pe municipii, oraşe, comune şi sexe la 1 ianuarie 2012 se prezintã astfel:

Istoric

 

Teritoriul judeţului Galati poartã mãrturii materiale ale prezenţei omului din timpuri strãvechi, preistorice. Analiza succesiunii şi repartiţiei dovezilor arheologice de culturã materialã aratã cã teritoriul judeţului a fost populat şi a intrat pe circuitul folosinţei umane din timpuri preistorice.

Cele mai vechi vestigii umane în ţinutul Covurluiului aparţin paleoliticului final şi epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt localizate la Bereşti şi la Cavadineşti. Paleoliticul superior a fost pus în evidenţã în nordul judeţului, pe moşiile aşezãrilor Pleşa, Puricani, Crãieşti, Bãlãbãneşti, Şipote, Rãdeşti, Bãneasa, Suceveni.

În succesiunea strategicã arheologicã au fost localizate şi aşezãri din neoliticul vechi, aparţinând culturii Criş, ce apar sub formã de aşezãri neîntãrite. Urmele acestei culturi au fost descoperite la Negrileşti şi la nord de Tecuci, pe valea Bârladului, la Munteni. La Bereşti au fost puse în evidenţã urme ale culturilor Precucuteniene şi Cucuteniene. Cultura Precucutenianã este reprezentatã prin ceramicã pictatã bicromã şi tricomã la Stoicani, Mãstãcani, Smulţi, Drãgãneşti, Bãneasa, Suceveni. Cetãţuia de la Stoicani aratã, prin resturile culturii materiale, ocupaţiile vânãtoreşti, de creşterea animalelor şi de culturã a plantelor, practicate de locuitorii acestui teritoriu, ca şi unele meşteşuguri casnice, ca de exemplu olãritul, torsul, ţesutul.

Continuitatea populaţiei este doveditã de culturile materiale aparţinând perioadei de tranziţie spre epoca bronzului, reprezentate prin aşezãri de tip “Sãlaş” la Stoicani.

Epoca fierului a lãsat numeroase urme materiale descoperite şi cercetate în peste 15 localitãţi actuale, arãtând pãtrunderea unor influenţe ale civilizaţiei greceşti dinspre Dobrogea. Astfel, ceramicã şi monede greceşti au fost descoperite la Galaţi, Barboşi şi Frumuşiţa, iar la Galaţi se pare cã a existat chiar o aşezare greceascã. Vestigiile arheologice permit reconstituirea unui ax al pãtrunderii civilizaţiei şi culturii materiale greceşti pe direcţia Histria – gura Siretului – Barboşi – Poiana (Tecuci) – Trotuş – Oituz, ceea ce demonstreazã intensitatea activitãţii materiale şi spirituale a autohtonilor.

Cultura geto-dacicã este reprezentatã prin aşezãri localizate pe vetrele actuale de la Galaţi şi Frumuşiţa şi prin aşezarea Piroboridava (Poiana, comuna Nicoreşti).

Viaţa romanã a fost deosebit de intensã. Castrul militar de la Barboşi şi aşezarea civilã de pe vatra Galaţilor de azi întreţineau legãturi comerciale cu Moesia Inferioarã şi cu Grecia şi Asia Micã pe Dunãre şi Pontul Euxin.

Numeroase urme materiale pun în evidenţã şi perioada migraţiei popoarelor, care au lãsat urme şi în toponimia acestor locuri.

În secolele X-XIII se înscriu şi pe teritoriul actual al judeţului Galaţi forme ale feudalismului timpuriu, strâns legate de influenţa bizantinã, fapt atestat de numeroase monede bizantine descoperite. În secolele XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase aşezãri, ca de exemplu Blãjerii de Jos (1448), Lieşti (1495), Şerbãneştii (1430), Buceştii (1548), Drãgãneşti (1575) etc., iar în secolul al XVII-lea Umbrãreşti (1649), Salcea (1695), etc.

Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt consemnate aşezãrile Nicoreşti, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam, Tulucesti, Folteşti, Tecuci, Galaţi.

La sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea apar sloboziile, care duc la îndesirea reţelei de aşezãri rurale, din care astãzi s-au pãstrat Slobozia Bãneasa, Slobozia Oancea,  Slobozia Conachi şi Slobozia Corni.

În a doua jumãtate a secolului al XIX-lea s-au ivit aşezãri rurale noi ca urmare a creşterii producţiei marfã de cereale dupã 1859, a reformei agrare din 1864 şi dupã împroprietãrirea din 1879.

Diferitele forme de populare – migraţiile, pãstoritului agricol, infiltraţiile lente şi colonizãrile, imigrãrile (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice a judeţului. Astfel, popularea a fost stimulatã de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comerţului, de intensificarea circulaţiei, de procesele de împroprietãrire.

În prima jumãtate a secolului al XIX-lea, au avut loc frãmântãri social-politice şi conflicte numeroase. Acestea au contribuit la accelerarea procesului de destrãmare a relaţiilor feudale şi la apariţia şi accentuarea relaţiilor de producţie capitaliste.

Masele populare din judeţ au acţionat în mişcarea antiotomanã din anul 1821 şi în aceea revoluţionarã de la 1848.

Participarea activã a populaţiei din fostele judeţe Covurlui şi Tecuci la lupta pentru unirea principatelor a fost determinatã, în bunã parte, de faptul cã aici au trãit şi activat patrioţi înflãcãraţi ca Alexandru Ioan Cuza (care a fost pârcãlab de Galaţi) şi Costache Negri (originar din satul Mînjina care astãzi îi poartã numele). La Mînjina participau la elaborarea ideilor unioniste personalitãţi marcante ale neamului românesc, cum ar fi: Nicolae Bãlcescu, Ion Ghica, Mihail Kogãlniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.

 

Sursa: http://www.cjgalati.ro/index.php/judeul-galai/date-istorice

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.