Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Dolj
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Dolj

Judetul Dolj

 

Asezare Geografica

 

Privit în ansamblul teritorial al României, Doljul are o poziţie sudică-sud-vestică, axată pe cursul inferior al râului Jiu de la care îşi trage numele (Jiul de Jos sau Doljiu). Teritoriul judeţului se întinde între 43°43′ şi 44°42′ latitudine nordică şi, respectiv, 22° 50′ şi 24° 16′ longitudine estică.

Vecini: Doljul este învecinat cu judetele: Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea la nord, Olt la est şi fluviul Dunărea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a României cu Bulgaria.

Suprafaţa: Suprafaţa totală este de 7.414 kmp şi reprezintă 3,1% din suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile administrativ-teritoriale ale României.

Clima: Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită pozitiei sud – vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a tării, cu o medie anuală de 10-11.5°C.

Relief: Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal. Altitudinea creşte de la 30 la 350 m fată de nivelul mării, din sudul spre nordul judetului, formand un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca nişte trepte plate care se ridică sub formă de piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei, de la 30 până la 350 m deasupra nivelului mării. Merită menţionat existenţa în sudul judeţului a celei mai mari suprafeţe nisipoase din tară, în paralel cu un număr impresionant de lacuri formate fie de revărsările Dunării, fie de acumularile de precipitaţii. După aspectul general predominant al reliefului, Doljul poate fi considerat un judeţ de câmpie, iar după agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadrează perfect în categoria judeţelor dunărene.

Reţea hidrografică: Este reprezentată de Dunăre care curge între Cetate şi Dăbuleni, de Jiu care strabate judeţul de la Filiaşi la Zăval pe o distanţa de 154 km şi de lacuri şi iazuri (Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Maglavit, Golenţi, Ciuperceni).

Vegetatia şi flora: O mare parte din sudul judeţului este acoperită de lanuri bogate, vegetaţia fiind specifică zonei de stepă. În trecut, Câmpia Olteniei era acoperită de păduri de stejar care alternau cu tufărişuri. Influenţele climatice şi intervenţia omului au determinat modificarea invelisului vegetal. În zona Ciuperceni şi Apele Vii se întind păduri de salcâm, iar la Verbiţa, Murgaşi şi Branişte predomină pădurile întinse de stejar.

Fauna: Fauna terestră şi acvatică a suferit modificări generate de vanatul şi pescuitul abuziv, multe dintre speciile care populau teritoriul judeţului Dolj supravieţuind în număr mic sau dispărând cu totul. Dintre speciile care populează regiunile de luncă predomină lisiţa, barza, egreta precum şi unele specii de rozătoare.

Populaţie: Evolutia istorică şi transformările sociale şi economice pe care societatea românească le-a cunoscut, în ultimele decenii, au determinat şi modul în care a evoluat populatia judetului şi structurile ei specifice. Populaţia Doljului, la 1 iulie 2007 (conform indicatorilor centralizaţi de către Direcţia Regională de Statistică Dolj, data de referintă pentru ultimul anuar statistic al judeţului; informaţii ce stau la baza documentării noastre pentru actuala publicaţie) a fost de 712187 locuitori; din care 48,7 % – persoane de sex masculin şi 51,3 % – persoane de sex feminin. Din totalul populaţiei – 53,6 % trăieste în mediul urban şi 46,4 % este stabilita la sate. Densitatea populaţiei – în scădere – este de 96,0 locuitori/kmp. În prezent, în componenţa judeţului sunt incluse trei municipii: Craiova – reşedinţa Doljului (297.539 locuitori), Băileşti (19.802 locuitori) şi Calafat (18.070 locuitori); patru oraşe: Bechet (3.945 locuitori), Dăbuleni (13.033 locuitori); Filiaşi (18.771 locuitori), Segarcea (8.203 locuitori), 104 comune, precum şi 378 sate.

Istoric

 

Aflându-se în partea cea mai manoasă şi roditoare a Olteniei, într-o zonă ce a oferit – de-a lungul mileniilor – condiţii de viată dintre cele mai prielnice, teritoriul Doljului a cunoscut o locuire autohtonă neîntreruptă, având rădăcini adânci în străvechea epocă paleolitică.
Cea dintâi menţiune documentară a judeţului datează din anul 1444, sub denumirea de Judeţul de Baltă – aşezat în Câmpia Dunării – şi care se întindea de la Balta Blahniţa – astazi în judetul Mehedinţi -, până la cea de la actuală comună doljeana Bistreţ. Într-un document – datat 1 iunie 1475 – este menţionat oraşul Craiova, actuala reşedinţă a judeţului Dolj. Cercetari mai recente au relevat însă că pentru prima oară aşezarea medievală figurează sub denumirea latină Ponsiona – pod peste Jiu -, într-o hartă alcătuită în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un manuscris ce se pastrează la Biblioteca Naţională de la Paris. Tot în această perioadă se pun bazele marii Bănii a Olteniei, cu sediul la Craiova, cea mai importantă instituţie feudală după cea a domniei.
În secolul al XVIII -lea, judetul Dolj, împreună cu cea mai mare parte a Olteniei, devine zona de ample operaţiuni militare în cadrul razboaielor purtate de marile imperii: otoman, habsburgic şi ţarist.
Evenimentele politico-sociale petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX – Unirea Principatelor, cucerirea Independentei tarii în urma războiului din 1877, reformele agrare etc. – au creat conditii favorabile dezvoltarii economiei şi relaţiilor capitaliste.
Formarea statului naţional unitar român – în anul 1918 – a fost salutată în Dolj, ca de altfel în întreaga tară, cu entuziasmul şi bucuria de nestavilit ale tuturor celor care rezistaseră eroic pe câmpurile de luptă, sau acţionaseră cu darzenie împotriva ocupaţiei straine. Totusi, în ansamblul economiei nationale, în anul 1940, Doljul se înfăţişa ca un important judet agricol, cu o activitate comercială şi bancară înfloritoare, dar cu o industrie slabă, unilaterală, fărâmiţată, lipsită de o bază materială corespunzătoare.
Intrarea României în cel de-al doilea razboi mondial a condus, inevitabil, la un accentuat regres economic şi social. Caracterul preponderent agricol al judeţului s-a păstrat şi s-a accentuat ulterior; modificări esenţiale ale structurii economice au apărut mult mai târziu, odată cu politica de industrializare forţată, ceea ce a condus la migraţia masivă a populaţiei de la sat la oraş. Aşa cum o atestă documentele vremii, în perioada interbelică Doljul a cunoscut o sensibilă dezvoltare economică şi edilitară.

 

Sursa: http://www.cjdolj.ro/istoriadolj.html

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.