Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Dambovita
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Dambovita

Judetul Dambovita

 

Asezare Geografica

 

Județul Dâmbovița are o suprafață de 4.054 km² (1,7 % din suprafața țării). Este situat în partea central-sudică a țării, suprapunându-se bazinelor hidrografice ale râurilor Ialomița și Dâmbovița. Județele vecine sunt:

Altitudinea maximă se înregistrează în Vârful Omu (2505 m) din Munții Bucegi, iar cea minimă de cca 120–125 m, în Câmpia Titu. Unitățile administrative componente ale județului sunt: 2 municipii, 5 orașe și 81 de comune cu 361 sate.

Relief

Teritoriul este dispus în trei trepte de relief, ce se succed de la nord spre sud pe o diferență de nivel de cca. 2400 m; acestea sunt alcătuite din munți (9 %), dealuri (41 %) și câmpii (50 %). Etajat de la câmpia joasă până la cele mai înalte piscuri ale Munților Bucegi, relieful județului Dâmbovița prezintă o mare diversitate peisagistică. Succesiunea treptelor de relief poartă atât amprenta factorilor geologici, cât și a celor fiziogeografici, care au participat activ la formarea și evoluția lor. Cea mai veche și mai înaltă unitate de relief, situată în partea de nord a județului, este formată de munții Leaota și Bucegi. Primul masiv,fiind alcătuit din șisturi cristaline, se deosebește ca morfologie de Munții Bucegi, în a căror alcătuire predomină calcarele, gresiile și conglomeratele. Subcarpații alcătuiesc cea de-a doua treaptă de relief și ocupă 23% din suprafața județului. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți din depozite paleogene la nord și neogene la sud. Aproape toată gama formațiunilor este cutată într-o succesiune latitudinală de sinclinale și anticlinale puternic faliate. Nota dominantă a reliefului o dau fenomenele de alunecare și de eroziune torențială, care scot din circuitul agricol suprafețe apreciabile de teren. Piemontul Cândești constituie o treaptă de relief care se deosebește prin alcătuirea geologică, tectonică și morfologică atât de Subcarpați, cât și de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, ușor înclinate spre sud și fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrișuri. Câmpiile, care ocupă peste 50% din suprafața județului, alcătuiesc cea mai joasă și cea mai tânără treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest – sud-est, panta mică a acestora, lățimea și gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unități. Din forajele existente se constată prezența unei cuverturi de pietrișuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de luncă. În condiții specifice de climă și vegetație, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din județ.

Munții

Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord, cuprinde două masive – Leaota și Bucegi – complet diferite ca structură geologică și înfățișare. Masivul Leaota este alcătuit predominant din șisturi cristaline cu pante domoale și culmi rotunjite. Văile sunt puternic adâncite, însoțite de versanți cu înclinare moderată, având înălțimile cele mai mari în Vârful Leaota: 2133 m. Masivul Bucegi, alcătuit predominant din gresii și conglomerate și numai parțial din calcare, are înălțimi frecvente peste 2000 m: vârful Omu – 2505 m, vârful Doamnele – 2402 m, vârful Bătrâna 2181 m.Este bine marcat în ansamblul peisajului carpatic prin abrupturile sale marginale, ce pun în evidență flancurile externe prin varietatea reliefului său. Alternanța de gresii, marne și conglomerate, neuniformitatea litologică a conglomeratelor au condiționat apariția prin dezagregare și eroziune diferențială, a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene.

Clima

Unitățile climatice

Teritoriul județului Dâmbovița aparține în proporție de cca. 80 % sectorului cu climă continentală (50% ținutului climatic al Câmpiei Române și 30 % ținutului climatic al Subcarpaților) și în proporție de cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă (ținuturilor climatice ale munților mijlocii și înalți).

Regimul climatic general

Ținutul cu clima de câmpie se caracterizează prin veri foarte calde, cu precipitații moderate și ierni nu prea reci, cu viscole rare și intervale de încălzire frecvente, care duc la topirea stratului de zăpadă. Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitații abundente și ierni foarte reci, cu viscole frecvente și strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ținutul Subcarpaților reprezintă caracteristici climatice intermediare.

Temperatura aerului

Temperatura aerului variază în limite largi din cauza diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale depășesc 10 °C în ținutul de câmpie (10,1 °C la Titu și Găești), coboară până sub 9 °C în ținutul Subcarpaților și variază între 6 și 0 °C în sectorul montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2 °C (-2,6 °C pe vîrful Omu). Mediile lunii celei mai calde, iulie, scad treptat de la câmpie (21,7 °C la Titu și Găești) către deal (21 °C la Târgoviște) și munte (cca .5 – 6 °C) pe culmile montane cele mai înalte). Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt ceva mai coborâte în câmpie (-2,9 °C la Titu și -3,2 °C la Găești) comparativ cu zona de dealuri (-2,3 °C la Târgoviște), din cauza frecventelor inversiuni termice care se dezvoltă în partea cea mai joasă a județului. Începând de la cca. 500 m în sus, mediile lunii ianuarie scad, paralel cu creșterea altitudinii, până la valori sub -10 °C. Pe culmile montane cele mai înalte, mediile lunare cele mai mici se înregistrează în februarie când ating chiar -11 °C. Maximele absolute înregistrate până în prezent au depășit 40 °C, în zonele de câmpie și de dealuri (40,4 °C la Târgoviște în ziua de 20 august 1946) și 22-25 °C în sectorul montan. Minimele absolute au coborât sub -30 °C în zona de câmpie (-31 °C la Găești în ziua de 24 ianuarie 1907) sub -28 °C, în zona deluroasă (-28,3 °C la Târgoviște în ziua de 25 ianuarie 1942) și până la -38 °C pe culmile montane cele mai înalte. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț depășește 100 la câmpie, 110 în zona de dealuri (111,3 la Târgoviște) și 260 pe culmile cele mai înalte ale munților.

Precipitațiile atmosferice

Precipitațiile cresc substanțial odată cu altitudinea. Cantitățile medii anuale totalizează 512,1 mm la Potlogi, 500 mm la Târgoviște și peste 1300 mm pe culmile montane cele mai înalte. Cantitațile medii lunare cele mai mari se înregistrează în iunie și sunt de 80,1 mm la Dâmbovița, 85,l mm la Titu, 83,1 mm la Târgoviște și 170 mm pe munții cei mai înalți. Cantitățile medii lunare cele mai mici cad în februarie la câmpie (28,2 mm la Potlogi și 30,3 mm la Titu) și deal (22,1 mm pe culmile cele mai înalte). Cantitățile maxime căzute în 24 de ore au atins 95,6 mm la Titu (3 iulie 1939), 103,8 mm la Potlogi (20 iulie 1949), 135 mm la Găești (13 iulie 1941), 190 mm la Bilciurești (29 iunie 1928), 155,6 mm la Târgoviște (1 iulie 1924) și peste 110 mm pe munții înalți.

Stratul de zapadă

Stratul de zăpadă prezintă o discontinuitate accentuată în partea joasă a județului și o mare stabilitate în cea înaltă. Durata medie anuală este mai mică de 50 zile la câmpie și mai mare de 215 zile pe culmile montane cele mai înalte. Grosimile medii decadale ating în ianuarie și februarie la câmpie valori de până la l0 – 15 cm, iar în ianuariemartie, la munte valori de până la 30 – 50cm.

Sursa: Wikipedia

 

Istoric

 

Cercetarile arheologice de teren si sistematice au permis surprinderea unei locuiri intense în toate epocile si perioadele istorice, harta arheologica a judetului Dâmbovita oferind un argument peremptoriu în demonstrarea unei continuitati de vietuire, un foarte bun exemplu oferindu-l comuna Vacaresti, în satele careia se regasesc urme de locuire de pe parcursul întregii noastre istorii.

Primele indicii au fost constituite de recoltarea unor unelte de silex din zona satelor Ionesti si Puntea de Greci, importante si prin aceea ca reprezinta o limita estica a zonelor de semnalare a grupurilor de homo erectus în prima parte a paleoliticului inferior.

În cadrul aparitiei si evolutiei societatii omenesti în spatiul carpato-dunareano-pontic, urmele asezarii si activitatii omului pe meleagurile judetului Dâmbovita atesta o vechime ce coboara în paleolitic, prima treapta a istoriei societatii omenesti.

În paleoliticul superior (cca. 35000-10000 ani în urma) aria si numarul descoperirilor creste (Potlogi, Morteni, Butimanu), iar neoliticul este atestat în judetul Dâmbovita înca din fazele sale timpurii (Bratestii de Sus), dar si în cele avansate (Corbii Mari, Croitori, Genagoesti, Moara din Groapa, Odobesti, Padureni s.a.), cercetarile atestând faptul ca este vorba de agricultori, cu locuinte de suprafata, construite în faza mijlocie a culturii Gumelnita, cu podina de lut, pereti de lemn lipit cu pamânt si prevazute cu vetre.

Epoca bronzului (2000-1200 î.e.n.) se regaseste în asezarile purtatorilor culturii Glina situate pe terasele râurilor Ialomita, Ilfov, Tinoasa, Nucetel, Racovita etc, dezvelirea unor morminte în cutii de piatra la Runcu, Voinesti, Cândesti, Mesteacan sugerând ca popularea regiunii subcarpatice a judetului era în aceasta perioada pâna în zonele montane.

O importanta aparte o are asezarea de la Persinari (com. Vacaresti) unde în afara faptului ca au fost puse în evidenta fortificatii cu val si sant de aparare, s-a descoperit si un celebru tezaur de arme de aur si argint datat în epoca bronzului mijlociu (sec. XVI-XV î.e.n.) vadind profunde influente miceniene, ceea ce demonstreaza existenta unor legaturi cu lumea egeeana.

Hallstatt-ul, prima epoca a fierului (cca.1200-450/300 î.e.n.) defineste cultura materiala si spirituala a tracilor marcata de obiectele de la Ocnita (doua centuri de bronz din sec. XII î.e.n.), definirea trasaturilor specifice civilizatiei geto – dacilor aparând în vestigiile din epoca La Tene descoperite la Valea Voievozilor (sec. VI-V î.e.n.).

Descoperirea elementelor civilizatiei geto -dacice umple, în mod fericit, harta arheologica a judetului Dâmbovita venind sa confirme marea explozie de cultura în faza clasica a acesteia (sec. I î.e.n. – sec. I e.n.), cu prezenta mai ales la Adânca, Bucsani, Caprioru, Catunu, Frasinu, Gheboieni, Potlogi, Valea Voievozilor.

Etapele urmatoare sunt în general marcate de prezenta tezaurelor monetare, în prima faza marcând legaturile cu teritoriile grecesti, macedonene, romane (tezaurele de la Brâncoveanu si Gaesti sau descoperirile izolate de la Moreni, Patroaia sau Tachitele) mai apoi baterea propriei monede (Adânca, Caprioru, Cojasca, Crevedia, Podu Cristinei, Urseiu) si în cele din urma dupa cucerirea romana unificarea politica, economica si strategica reprezentata de adoptarea dinarului republican roman ca principala moneda de schimb (tezaurele de la Brâncoveanu, Valea Voievozilor, Vladeni, Voinesti).

Dupa retragerea aureliana, legaturile dintre romanitatea sudica si nord – dunareana se amplifica în epoca constantiniana (sec. IV e.n.) când o serie de capete de pod din stânga Dunarii sunt refacute, din aceasta epoca datând, se pare, vadul numit Brazda lui Novac de Nord, constituit din ratiuni strategice între Hinova (jud. Mehedinti) si Braila, a carui prezenta pe teritoriul judetului se observa la Vultureanca, Puntea de Greci, Petresti, Putu cu Salcie, Matasaru, Cornatelu, Moara Noua, Dobra, Finta.

Încheierea procesului de etnogeneza marcheaza ultimele secole ale mileniului I. Odata constituit, poporul român a resimtit nevoia unor formatiuni politice proprii, menite sa-i apere identitatea. Diploma cavalerilor ioaniti mentioneaza pentru prima jumatate a sec. al XIII-lea existenta “tarii lui Seneslau” situata la rasarit de Olt si care cuprindea, cu siguranta, cea mai mare parte a judetului Dâmbovita.

În momentul constituirii statului feudal Tara Româneasca se remarca, atât documentar, cât si arheologic, o intensa locuire pe teritoriul judetului, cercetarile evidentiind existenta unor, asezari în mai toate zonele de relief (Cazaci, Bajesti, Pucioasa – Serbanesti, Cobia, Matasaru, Sperieteni si multe altele).

Pentru istoria evului mediu, principalele evenimente economice, politice, militare si cultural – religioase se concentreaza pentru trei veacuri la Târgoviste, devenita prin voia lui Mircea cel Batrân resedinta domneasca si capitala a Tarii Românesti.

Atestarea documentara din “Memoriile de calatorie” ale lui Johannes Sohiltberger , a însemnat începutul unei glorioase istorii conturata prin ispravile de arme sau culturale realizate de 33 de voievozi între 1396 si 1714. De la Mircea cel Batrân la Constantin Brâncoveanu au poposit pe tronul voievodal Radu cel Mare (1495 – 1508), protectorul primelor tiparituri, Vlad Tepes (1448, 1456 – 1462, 1476) simbol al fermitatii, fascinanta figura a istoriei noastre, asociat pe nedrept lui Dracula, carturarul Neagoe Basarab (1512 – 1521), Petru Cercel (1583 – 1585) renascentist pendulând între Bosfor si luminile Parisului, Mihai Viteazu (1593 – 1601), cel care va realiza pentru prima oara în 1600 unirea celor trei principate romane, Matei Basarab (1632 – 1654), Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714) cu un destin tragic, ucis împreuna cu cei patru fii ai sai de catre turci si altii.

Viata locuitorilor judetului si-a urmat însa cursul firesc, marea problema a timpului fiind stapânirea pamântului. În general, proprietatile s-au concetrat la marii dregatori, atât cu obârsie din zona, cât si favoriti ai unuia sau altuia dintre voievozi. Biserica detinea numeroase donatii sau cumparari, în judetul Dâmbovita 25 de manastiri, inclusiv Mitropolia, având proprietati în 82 de sate.

Istoria moderna. Secolele urmatoare pot fi caracterizate ca secole de framântari sociale, o prima încercare a lui Caragea-Voda si mai apoi, a lui Alexandru Sutu de a rapi mosia orasului Târgoviste conducând la cunoscuta rascoala a târgovistenilor din 1820, care au trimis o delegatie numeroasa la Bucuresti “cu rogojini pe cap si cu jalba la protap”.

Revolta din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, a gasit numerosi aderenti, care s-au înrolat voluntar sub steagul sau. Dupa marsul victorios asupra Capitalei, au urmat moartea domnului Tudor si jefuirea tinutului, episodul de la Manastirea Nucet si ruinarea Curtii Domnesti nefiind singulare.

Înlaturarea regimului fanariot si restabilirea domniilor pamântene si mai ales desfiintarea monopolului turcesc în 1829, au creat conditii de revitalizare a vietii judetului. Prin desfiintarea raialei Giurgiului si integrarea ei în administrarea tarii, târgul Gaesti cu cele 15 sate vecine au intrat în administratia judetului Dâmbovita, largindu-se astfel baza cerealiera de aprovizionare a orasului Târgoviste si a satelor dinspre munte.

Revolutia de la 1848 a antrenat multe personalitati publice de o parte sau de alta, dar si mari mase de cetateni atât din mediul rural, cât si din mediul urban, cu precadere intelectuali si tarani doritori de pamânt, cca. 40000 de dâmboviteni aflându-se la marginea orasului Bucuresti în ziua masacrului din Dealul Spirii, fiind siliti cu forta a se întoarce acasa fara a lupta cu turcii.

Actiunile unioniste au fost larg sprijinite, în timpul pregatirilor pentru alegerea deputatilor în Divanul ad-hoc, când judetul a fost vizitat de reprezentantii Sardiniei, Frantei si Angliei, târgovistenii, ca de altfel toti locuitorii satelor dâmbovitene pe unde au trecut, întâmpinându-i cu puternice manifestari de simpatie, agitatiile fiind atât de puternice încât caimacania a fost silita sa dea peste 30 de ordine cu caracter represiv de teama unei revolte.

În acelasi entuziasm au fost aprobate în unanimitate reformele lui Cuza, îndeosebi reforma agrara. Din totalul populatiei de cca. 138.693 suflete, cca. o sesime a fost împroprietarita (22.846 clacasi), fiind împartite 156.722 pogoane.

În 1877, dâmbovitenii si-au dat si ei tributul de sânge luptei pentru independenta, ostasii încadrati în regimentele 3 linie, 7 dorobanti si 3, 4 si 7 calarasi, participând la luptele din zona Grivita si Plevna, populatia donând însemnate cantitati de bani, materiale si produse, cu mult peste cererile oficiale.

Ca întreaga tara si judetul Dâmbovita a raspuns cu entuziasm la chemarea lansata de guvernul liberal pentru întregirea hotarelor tarii, fiii sai participând, în primul razboi mondial, la memorabilele lupte din Moldova, înrolati în deja celebrul Regiment 22 infanterie, prezent în înclestarile de la Marasti, Marasesti si Oituz, marturie stând cele 118 morminte care le glorifica faptele de arme.

A doua conflagratie mondiala si-a facut simtita prezenta în judetul Dâmbovita , prin deosebite si de multe ori anonime fapte de vitejie, momentul întoarcerii armelor creând prilejul desfasurarii unor importante lupte, în urma carora fiind capturati peste 3000 de soldati germani si mari cantitati de arme si munitii, trupele participând apoi atât la eliberarea altor zone ale tarii cât si teritorii învecinate (regimentul 2 care de lupta Târgoviste ajungând pâna în Austria si Cehoslovacia.

Regimul comunist constituie o perioada trista în îstoria judetului. Intentia marturisita de a se revitaliza drept a doua capitala Târgovistea, nu s-a tradus în cresterea efortului investitional, în conservarea numeroaselor vestigii ale trecutului, ci cât mai mult în martirizarea unor strazi si imobile valoroase. Sub senilele buldozerelor au cazut lacasuri memorabile si vechi case boieresti, fiind nimicita o buna parte din mostenirea lasata de înaintasii nostri.

Sursa:http://www.cjd.ro/judetul_dambovita/istoric/judetul_dambovita__scurt_istoric

 

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.