Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Calarasi
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Calarasi

Judetul Calarasi

 

Asezare Geografica

 

Judeţul Călăraşi declarat ca unitate teritorial-administrativa in ianuarie  1981, este situat în partea de Sud-Est a României, pe malul stâng al fluviului Dunărea şi al braţului Borcea şi se învecinează la nord cu judeţul Ialomiţa, la est cu judeţul Constanţa, la vest cu judeţul Giurgiu şi sectorul agricol Ilfov iar la sud cu Bulgaria.

Suprafaţa judeţului este de 5.088 km2, reprezentând 2,1% din teritoriul României, judeţul Călăraşi ocupând locul 28 ca mărime în rândul judeţelor ţării.

Organizarea administrativ teritorială: judeţul cuprinde 2 municipii, 3 oraşe, 50 comune şi 160 sate.

Reşedinţa judeţului este municipiul Călăraşi

Populaţia judeţului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din populaţia ţării). Din punct de vedere al distribuţiei pe medii, 38,5% din populaţia judeţului trăieşte în mediul urban şi 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaţiei fiind sub media pe ţară.

Sub raport etnic, 94,12% din populaţia judeţului este de naţionalitate română, minorităţiile naţionale reprezentând 5,88% din care 5,65% romi şi 0,15% turci.

Structura confesională indică faptul că 98,8% din populaţia judeţului este ortodoxă, restul aparţinând altor confesiuni religioase.

Relieful judeţului Călăraşi este  reprezentat de  câmpie, lunci şi bălţi. Fiind predominantă, câmpia se grupează în patru mari unităţi: Câmpia Bărăganului Mostiştei (Bărăganul Sudic), Câmpia Vlăsiei, Câmpia Burnazului, Lunca Dunării.

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformităţii reliefului de câmpie, caracterizat prin veri foarte calde şi ierni foarte reci. În extremitatea sudică a judeţului se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării, cu veri mai calde şi ierni mai blânde decât în restul câmpiei.
Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole – 426,2 mii ha – la sfarsitul anului 2008, (2,9 % din suprafata agricola a tarii), din acestea 97,3 % reprezentand teren arabil.
Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi soluri aluvionare, au o fertilitate ridicată.

Reţeaua hidrografică  se compune din 2 bazine hidrografice, bazinul Dunării şi al Argeşului şi  dintr-un subbazin, cel al Mostiştei. Fluviul Dunărea, care delimitează teritoriul judeţului în sud şi sud – est de la km 300 (Cernavoda) la km 450 (Gostinu), se desparte în două braţe – Borcea pe stânga şi Dunărea Veche pe dreapta – care închid între ele: Balta Ialomiţei sau Insula Mare a Ialomiţei.

Resurse naturale. Principala bogăţie naturală o constituie terenurile agricole care ocupă peste 84 % din suprafaţa judeţului. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri şi din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al producţiei vegetale.

  • Vegetaţia forestieră, care ocupă 4,3 % din suprafaţa judeţului esţe formată îndeosebi din speciile: plop euro-american, salcâm, stejar brumăriu, salcie albă, frasin de câmp, stejar peduncular, ulm, tei, arţar tătăresc.
  • Fauna cuprinde specii de interes cinegetic,  dintre care sunt de menţionat: mistreţul, căpriorul, fazanul, iepurele, vulpea. Pe bălţi şi lacuri se întâlnesc raţa şi gâsca sălbatică (foto).
  • Peştii care populează apele lacurilor şi bălţilor amintim carasul, crapul, plătica, bibanul, şalăul şi ştiuca, iar în apele Dunării şi Borcei întâlnim somnul, sturionii şi scrumbia de Dunăre.

 

Istoric

 

Condiţiile extraordinare de habitat (apă, pădure, hrană) au făcut din teritoriul Judeţului Călăraşi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunării de Jos pentru anumite epoci favorizând popularea acestor teritorii încă din paleoliticul superior -perioada  aurignacianului.

Astfel în perioada neoliticului dezvoltat şi a eneoliticului în această regiune s-au dezvoltat mai multe civilizaţii printre cele mai evoluate din lume pentru mileniul V si IV I.H. Culturi materiale precum Hamagia, Boian sau Gumelniţa au cunoscut o dezvoltare excepţională pe aceste meleaguri. Civilizaţii preistorice ca Boian, Gumelniţa (neo-eneolitic), Cernavodă, Coslogeni (epoca bronzului) poartă toponime călăraşene. Urmele tracilor timpurii, în fapt purtătorii culturii Coslogeni au fost descoperite pâna pe ţărmurile Marii Egee. Primul conducător get de pe aceste meleaguri, al cărui nume istoria l-a reţinut este Dromichete. El a realizat o mare uniune tribală, în câmpia munteană, pe malurile râului Argeş, cu capitala la Helis, nelocalizată încă. În anul 300 i.e.n Dromichete l-a învins pe Lisimach un fost general al lui Alexandru Macedon şi apoi în 292 i.e.n pe fiul acestuia Agatocle. După Imperiul Macedonian urmează romanii. Primii care iau contacte cu romanii sunt getii riverani Dunării. Epoca prefeudala şi feudalismul timpuriu poartă amprenta culturii romano-bizantine prin cetăţile construite de aceştia pe Dunăre, dintre care subliniem aici aportul extraordinar al cetăţii bizantine Vicina, construită pe insula Păcuiul lui Soare. Capitala unei regiuni de la nordul Dunarii (tema Paradunavon), Vicina va deveni şi un foarte puternic centru politic, comercial şi spiritual în sec. X-XIII, o adevărata placă turnantă a întregii Europe. În secolul al XII Vicina a fost centrul unei formaţiuni prestatale dunărene ce ocupa, în linii generale, şi teritoriul actualului judeţ Călăraşi. Primul mitropolit al Ţării Româneşti a fost Iachint de Vicina. Ruinele acestei cetăţi-metropola se afla la 10 km sud-est de Călăraşi.

Primul document de atestare a vieţii pe aceste meleaguri datează din 23 martie 1482 prin care domnitorul Basarab cel Tânăr trece în proprietatea mănăstirii Spanţov satul cu acelas nume. Un alt document scris care s-a păstrat şi care poate fi considerat documentul de atestare al actualului municipiu Călăraşi este datat la 1 iunie 1951 prin care domnitorul Radu Paisie declina proprietatea setrarului Borcea asupra satului Craceani-actualul cartier Măgureni. Lichireştiul localitate care a luat naştere pe locul actualului centru civic al Călăraşului, este atestat documentar, pentru prima oară în 1630 de domnitorul Leon Tomşa Vodă. Din 1699 devine căpitanie de margine a Ţării Româneşti odată cu înfiinţarea unui steag de Calarasi – ştafetari, de către domnitorul Constantin Brâncoveanu. În harta austriacă din 1971 este pomenit pentru prima oară în lume numele de Călăraşi în locul aceluia de Lichireşti. Din aprilie 1833 (când avea doar 866 locuitori) până în aprilie 1952, Călăraşul este capitala Judeţului Ialomiţa, fiind ridicat la rangul de oraş. Din septembrie 1852, oraşul capătă numele domnitorului Barbu Ştirbei, nume sub care îl găsim până în 1881 trecând apoi la numele actual de Călăraşi şi odata cu înfiinţarea Judeţului Călăraşi, devine capitala acestuia.

Sursa: http://www.calarasi.ro/ro/judetul-calarasi/istoric-judet

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

One comment

  1. My opinion is that we must fight for this (HOLY Communion on the tognue) like everything else in the church these days. I insist upon receiving HOLY Communion on the tognue at my church (Cathedral of St Jude, St Pete, FL USA) and every time I get a dirty, disturbed, look from the priest. That’s when I “dance for joy”..the persecution will end one day and these ignorant priests will be called on for their disgraceful ways. FIGHT for your TRUE CATHOLIC FAITH!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.