Breaking News
Home » Judeţe » Judetul Bistrita
GEKO's WorkGroup Inc.

Judetul Bistrita

Judetul Bistrita-Nasaud

 

Asezare Geografica

 

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, învecinându-se cu judeţete Cluj la vest, Mureş la sud, Suceava în est şi Maramureş la nord.
Suprafaţa judeţului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafaţa ţării.
Din punct de vedere administrativ, judeţul este compus din 62 de unităţi administrativ teritoriale, din care 1 municipiu (Bistriţa), 3 oraşe, 58 de comune 235 de sate.
Reşedinţa judeţului este municipiul Bistriţa, important centru economic, cultural şi administrativ al judeţului.
Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă şi alimentară.
Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică şi alimentară.
Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.
Teritoriul  judeţului  prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este  Drumul European E 58.
Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi Salva.
Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa – Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca,  situat la distanţa de 125 km de Bistriţa sau  de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.
RELIEFUL

Relieful judeţului Bistriţa-Năsăud este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfăşurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podişul Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief.

  •  Zona montană străjuieşte judeţul în partea de nord şi est şi cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, din care fac parte :
    – Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice.
    – Munţii Rodnei, desfăşuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format din şisturi cristaline, cu văi adânci şi puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din judeţ îl reprezintă Ineul – 2280 m.
    – Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai înalt vârf fiind Heniul Mare – 1410 m.
    – Munţii Călimani, aflaţi la sud de Munţii Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.
  • Zona dealurilor – ocupă partea centrală, de sud şi de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea Şieului.
  • Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală, Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului Someşul Mare, în sud Valea Mureşeni, în sud Valea Mureşului, iar la est interfluviu Şieu-Teaca şi Valea Şieului.
  • Zona de luncă – însoţeşte cursurile principalelor rîuri, în special al Someşului Mare, şi reprezintă aproximativ 3% din suprafaţa judeţului.

Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe câteva râuri principale: Someşul Mare, Şieu, Bistriţa. Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei – Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.
Pe râul Bistriţa, în aval de  Colibiţa este lacul de acumulare, cu un  volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse şi funcţiuni privind  asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localităţiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare.

CLIMA

Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în zona continentală moderată, cu unele influenţe polar maritime şi temperat maritime.
Temperatura medie anuală coboară sub 0oC în regiunile montane, la peste 1900 m şi se ridică la peste 8,5oC în zona sud-vestică (de deal şi câmpie) a judeţului. Evoluţia temperaturii este tipic continentală, cu maximă în luna iulie şi minimă în luna ianuarie.
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară, media anuală înregistrând 680 mm/m2.

FAUNA

Fauna judeţului Bistriţa-Năsăud cuprinde o serie de specii ocrotite: furnica roşie, broasca ţestoasă de apă, cocşul de munte, cocoşul de mesteacăn, barza neagră, mierla de apă, râsul, capra neagră etc.
În cadrul judeţului se află cea mai mare concentrare de urs brun din Europa, în zona Dealul Negru. De asemenea, judeţul Bistriţa-Năsăud deţine recordul mondial la trofeul de urs brun, recoltat în anul 1994, pe fondul de vânătoare Colibiţa.
În ce priveşte recoltarea prin actul de vânătoare, în ultimii ani s-a dezvoltat valorificarea cu precădere a vânatului mare cu vânători străini.

Sursa: http://www.portalbn.ro/Pagini/DespreJudet.aspx

 

Istoric

 

  • 106-271 e.n.: cea mai mare parte din actualul județ Bistrița-Năsăud era inclusă în provincia romană Dacia, vestigiile care dovedesc acest fapt sunt castrele romane de la Orheiu Bistriței, Ilișua și Livezile.In anul 1228 este atestata documentar comuna SIEUT,care nu facea parte din teritoriul(14%)cucerit de romani ,fiind locuit de dacii liberi.
  • 1235: Este atestată documentar așezarea Beclean.
  • 1241-1242: Așezările Bistriței și împrejurimile au fost devastate de marea invazie tătară.
  • 1264, iul.16: Prima mențiune documentară a orașului Bistriței.
  • 1353: Orașul Bistrița capătă dreptul de a avea pecete proprie și de a organiza un târg anual.
  • 1409: Sigismund de Luxemburg acordă bistrițenilor dreptul de a ridica ziduri de apărare în jurul orașului.
  • 1440: Așezarea Năsăud este menționată în documentele vremii.
  • 1452: Regele Ladislau Postumul donează orașul Bistrița guvernatorului Ioan de Hunedoara.
  • 1529-1546: Bistrița a fost stăpânită de Petru Rareș.
  • 1601: Trupele generalului Basta asediază orașul Bistrița, provocându-i mari distrugeri si executa,sub motivatia ca localnicii i-au atacat trupele,mai multii tarani din comuna SIEUT pe care i-a spanzurat pe dealul”ACASTAILOR.Tot atunci ucide doi romani sub scocul morii din sat.
  • Împărăteasa Maria Terezia hotărăște să ridice împotriva năvălirii tătare un riguros sistem de graniță militară, care s-a extins și pe valea Rodna, valea Șieului și valea Someșului; astfel, la Năsăud, a fost înființat Districtul Grăniceresc Năsăud.
  • 1762, 15 aprilie: Decretul imperial pentru înființarea miliției naționale grănicerești, în urma căruia ia ființă Regimentul II (nr.17) grăniceresc român de la Năsăud,cunoscut si sub denumirea,data de un geMeral napoleonean ,la podul de la ARCOLE,ca “SUMSNELE NEGRE”.
  • 1777: Este înființată, la Năsăud, prima școală confesională greco-catolică de învățători, numită și Preparandia, mai târziu devenind Școala Normală, urmând mai apoi a fi Liceul Pedagogic din Năsăud.
  • 1790-1792: Este construită în Bistrița prima biserică românească, greco-catolică, din lemn, în afara oraşului, pe actuala str. Crinilor. Fostul lăcaș de închinare român unit se aflase în cartierul numit Hrube.
  • 1794: Se înființează Institutul Militar Năsăud, cu predare în limbile română, germană și latină.
  • 1863: La Năsăud se deschid porțile vestitului gimnaziu superior (mai târziu liceu, iar mai apoi devenit colegiu național) care i-a avut ca elevi, printre alții pe George Coșbuc, Liviu Rebreanu, Ion Pop-Reteganul.
  • 1884: Episcopul Dr.Ioan Sabo, al Episcopiei de Gherla, a sfințit biserica vicarială greco-catolică din Năsăud, având hramul “Sfântul Nicolae”.
  • 1888: Este inaugurată noua clădire a Gimnaziului superior greco-catolic din Năsăud, actualul imobil al Colegiului Național “George Coșbuc”.
  • 1893: Biserica fostei mănăstiri minorite (1270-1280) a fost cumpărată de către Biserica Greco-Catolică. Biserica a fost întabulată încă din anul 1895.
  • 1918: La 4 noiembrie a luat ființă Sfatul Național Român din comitatul Bistrița-Năsăud, avându-l în frunte pe memorandistul Gavril Tripon.

Sursa: Wikipedia

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Judetul Vrancea

Judetul Vrancea   Asezare Geografica Are o suprafață de 4.863 km², reședința județeană este municipiul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.