Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Valenii de Munte
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Valenii de Munte

Orasul Valenii de Munte-Prahova

 

Asezare Geografica

 

În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari și comuna Gornet sunt vecinii orașului în partea de est. În vest, orașul se învecinează cu Vărbilău (comună cu importante resurse naturale) și comuna Dumbrăvești.

Clima

Caracterizat printr-un climat subalpin de cruțare, cu o medie anuală a temperaturii de circa 18 °C, orașul Vălenii de Munte poate fi considerat o adevărată stațiune climaterică. În lunile de iarnă media este cuprinsă între -1,7 °C și -0,3 °C. În decembrie 1965 temperaturile erau de -1,9 °C și -2,2 °C. Minima absolută a fost atinsă în februarie 1972 (-30 °C). Adâncimea maximă de îngheț la sol este de 60 – 70 cm. Precipitațiile sunt de aproximativ 700 mm anual. Au existat fenomene climatice singulare, precum ploaia torențială cu grindină, de 3 cm diametru- iunie 1965 și ciclonul din 11 iunie 1974, orele 17:30, cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș.

Rețeaua hidrografică

Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca.

Solurile

Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate.

Sursa: Wikipedia

 

Istoric

 

Istoria urbei de astazi, se pierde in trecutul indeparatat, alaturi de alte sate mosnenesti care si-au format vatra pe Valea Telejenului. Factorii geografici si economici, iar uneori geostrategici, au favorizat stabilirea oamenilor, cu preponderenta dupa constituirea statelor medievale romanesti de sine statatoare.

Factorii materiali prielnici de pe Valea TeleajenuluI facut ca prezenta omului sa fie atrasa inca cele mai vechi timpuri. Cercetarile arheologice sau lucrarile intamplatoare au scos la iveala urme din vechime incepand cu paleoliticul mijlociu si continuand cu etapele succesive, mezoliticul si neoliticul. Urmele materiale cele mai evidente, descoperite pana in prezent, sunt ulterioare celor de la Burdureasa, de langa Mizil, de la Targusor, Sapos, Gherghita si Ciorani, toate acestea fiind situate in zone mai joase, in campie.

Pe Valea Telejenului au fost atestate urme ale epocii bronzului (2000/1800 – 1200/800 i Hr) prin cele doua cetati de la Homoraciu si Gura Vitioarei. Ele au fost cercetate si publicate in detaliu, de Gh. Petrescu Sava si Ion Nestor in 1940.

Din rastimpul dintre primul si al doilea razboi daco-roman initiate de Traian, dateaza la Drajna de Jos, castrul, asemanator celui de la Malaiesti, de pe Valea Slanicului. El a fost distrus prin incendierea imediat dupa de cesul imparatului Traian, cand autohtonii daci s-au rasculat.

Drumul de care trecea pe la Tabla Butii spre zonele extracarpatice, Valea Prahovei fiind pana la 1781 blocata pentru circulatia de anvergura. Nu-si are originea in vreo legenda, cum se intampla deseori, si nici un hristov de atestare sau acte de hotarnicie. Sunt pomenite turmele de oi, care isi aveau drumul lor dinspre Ardeal in zonele sudice, in baltile dunarene sau in Delta Dunarii.

Primele asezari s-au infiripat in zona mijlocie a paraului Valeanca (traverseaza si astazi orasul), pe strada care a fost odinioara drum de oi, Berevoiesti, de la primii mocani stabiliti aici in timpul transhumantei. Veneau din zona Campulungului si au dat ulterior si altor asezari de pe Valea teleajenului numele precum Bughea de Sus, Bughea de Jos, Runcu s.a.

S-a infiripat, in timp, o legenda despre Schitul Alb, pe aceasta cale a Berevoiestilor despre niste schismatici, creatori ai acestui schit care au coborat terasa inferioara ce avea sa devina baza unei asezari. Poate atunci a inceput sa fie defrisata partea centrala, mai la sud de Valeanca, acoperita de brazi falnici, langa terasele dispre apus ce aveau desisuri de catina si de gherghina. Se face deci trimitere la primul toponim de Berevoiesti, pastrat pana la mijlocul veacului al XVII-lea, parere exprimata de istoricul C.C. Gruiescu cand face referire la judetele disparute de pe harta Tarii Romanesti. in hristovul din 1409 semnat de Mircea cel Batran, erau facute danii in suprafete de pamant lui “Stan si Radu Berevoiesti”.

Alt hrisov, din 1427 semnat de voievodul Tarii Romanesti Dan al II-lea, confinteste “lui Tudor si lui Radu jumatate din Berevoiesti, lor si copiilor lor de ocina si de ohaba incepand de la vama oilor, la vama porcilor, de albinarit, de galetarit, de gloabe, de caraturi si de podoabe, adica toate slujbele si de toate dajdiile”. Tot prin acele vremuri este amintit si un negustor de peste ocean, Oancea.

La 1431 apare intr-o porunca a Dan al II-lea vama sau targ al sacuienilor. Sigur era aici o asezare definitiva, daca luam in considerare mentionarea la 1433 “a drumului Teleajenului”. Aceasta pornea din Transilvania, suind pe Valea Superioara a Buzaului, trecea pe la Poiana fetei si dadea in raul Telejean. Aceasta cale a servit din totdeauna si scopurilor militare. Pentru relatiile comerciale era “drumul mare” de pe plai, pe la trecatoarea Tatarului (1.379 m altitudine), pe la varful lui Crai (1.460 m) si Plaiul Butilor, iar de “Cruce” cobora prin Slon, Cerasu, Drajna de Sus si dadea in Teleajen in dreptul comunei Teisani de azi.

Profesorul Nicolae Iorga fixeaza cetatea Telejenului pe malul drept al Valencei, acole unde s-a ridicat ulterior Manastirea Valeni. Spune cronicarul Gr. Ureche ca “au luat Stefan Voda cetatea telejenului si au taiatu capetele parcalabilor si muierilor lor le-au robitu si multi tigani au luat si cetatea au ars-o” (Gr. Ureche Letopisetul Tarii Moldovei). Fapta s-a petrecut in 1474 in drum spre Dambovita cand Stefan cel Mare urmarea indepartarea domnului muntean, aliat al turcilor. alti istorici stabileau cetatea undeva mai jos, pe Valea Telejanului, pe unde trupele moldovene se indreptau pe o cale mai scurta spre capitala Munteniei.

La 1503, Valenii de Munte era un targ cu oarecare faima si se gasea in relatii comerciale cu Brasovul, aparand pentru prima data sub acest nume. La valeni a fost adusa in 1951 de catre diaconul Coresi o evanghelie romaneasca (N. Stoicescu). Toate acestea dovedesc ca orasul era capitala de judet, vama si targ.

Numele de Berevoiesti ramane insa ca un toponim al nostalgicilor oieri, pentru ca tot mai des apare in hristoave sub numele de Sacuieni, de la romanii veniti din sacuime peste Carpati si stabiliti la Maneciu ungureni, Posesti Ungureni si la Sacuieni.

Acelasi nume il gasim si la 1603, ca peste cateva decenii Miron Costin sa vorbesca despre Valeni. Credem ca targul Sacuienilor si-a schimbat ulterior numele in Valenii de Munte. Nu s-au gasit documentele care sa ateste mentinerea simultana a cestor doua denumiri.

Sacuienii era resedinta judetului cu acelasi nume, pe Valea Telejenului intre judetele Prahova si Buzau. Judetul vecin, Prahova, este atestat din anul 1482 intr-un document de la Basarab cel Tanar. Judetul Sacuieni se intindea de la Brasov, peste crestele muntelui Malaiesti, Slanicului si Stefesti, la nord-vest, apoi in lungul Vaii Telejenului pana la sud de Bucov, pe Cricovul Sarat pana dincolo de Glodeanu, peste dealurile Istritei, pe Valea Buzaului la Gura Teghii, pe Basca Mare si direct la Muntele Ciucas.

Judetul era condus de un judet, de ispravnici si de vatafii de plai pentru apararea granitelor de nord. Judetul avea pe stema o vita-de-vie, iar la cea a plaiului Telejenului – un tap. principalele localitati ale judetului erau Bucov, Valenii de Munte, Starchiojd si Slanic.

In egumenul manastirii Valenii de Munte reclama domnitorului ca locuitorii de pe mosie nu se supun. Duipa 1800 Tudor Vladimirescu cumpara functia de vataf de plai la telejen, dar renunta la ea din motive justificate. se recunoaste calitatea rachiurilor de Valeni, Drajna, Starchiojd. Orasul, chiar in conditiile in care a ramas doar resedinta de centru al plaiului Telejen, a pastrat simbolurile deci si pe cel de centru al cultului ortodox, aici fiind cea mai veche manastire, scolile devenind mijloace de pregatire a tinerilor prin scoala nationala infiintata in 1832. Judetul cuparindea cinci plasi si doua plaiuri cu 186 sate: plasa campului cu resedinta la Mizil si 21 sare, plasa Tohani – cu resedinta la Urlati, plasa Podgoria cu resedinta la Baltesti si Podenii Vechi cu 12 sate, plaiul Telejenului cu resedinta de la Valenii de Munte si 26 sate si plaiul dinspre Buzau cu resedinta la Slanicul de Sus cu 49 de sate.

La data desfiintarii – 1 ianuarie 1845 – fostul judet s-a impartit intre Prahova si Buzau.

La 1503 sunt inregistrati primii negustori care au trecut pe la Valeni. Au fost trei negustori cu trei transporturi in valoare de 3.760 aspri. Marfurile erau transportate cu carul, desaga, calul sau alte mijloace. Era preferat transportul cu calul si desaga pentru a evita punctul vamal, “Vama Cucului” cum era denumita de contrabandisti.

La Valeni vama era fixata pe Valeanca, in apropierea manastirii, ulterior a fost mutata in zona statiei de benzina (PECO) de astazi, la iesirea din oras in cartierul Miulesti, unde se bifurcau cele doua drumuri spre Valea Buzaului si altul spre Teisani. Un gard pleca din cartierul de peste apa Telejenului, actual Valea Gardului, dupa care, depasind punctul vamal, se intindea spre Olteni. Orice trecerea prin alte puncte insemna tendinta de sustragere.

La 1848, punctul vamal era in curtea manastiri, aceasta reiese dintr-o scrisoare a vamesului care cerea acarmuirii judetuluzi Prahova repartizarea unor camere suplimentare in afara Manastiri, invocand nu numai starea cladirii, dar si faptul ca nu exista vizibilitate.

In 1872 vama era evaluata la 7.000 de taleri, sub valoarea celei de la Campina. La inceput de secol 1807-1809, vama Valeni era arendata vistierului Moscu cu pretul variind intre 62.510 si 65.000 taleri.

Trecerea la cea de-a treia denumire a asezarii, de Valenii de Munte, s-a facut in timp, iar noul nume incepe sa apara sporadic din secolul al XVI-lea. Probabil locuitorii veniti din zonele invecinate, din Transilvania sau din partea veche a Berevoiestilor, au simtit nevoia sa-i identifice pe cei din platoul central ca fiind cei din vale, de aici toponimul Valeni, de fapt cei din zona despadurita.

Noua denumire n-a schimbat si numele judetului, el ramane pana la 1845 Saac sau Sacuieni.

Nu se stie cand a aparut distinctia “de Munte”. Nicolae Iorga afirma ca era necesara pentru a-l deosebi de alt asezari aflate mai la vale. Din cele 38 de localitati cu numele de Valeni, orasul de pe Vaslea Telejenului, desi la altitudine medie de 320m, este singurul “de Munte” de astazi din Romania.

Stiri despre trecerea lui Mihai Viteazul, pe Valea Telejenului spre Transilvania nu avem. E de presupus ca ostile s-ar fi putut odihni la Valeni, dupa un drum de 3-4 ore de la Ploiesti, de unde a plecat in vara lui 1599 urmand sa faca jonctiunea cu celelalte ajutoare de pe Valea Buzaului. Prea multe nume se pastreaza si azi legate de Mihai Voievod: masa lui Mihai, valea, fantana, stanca, padurea, dealul lui Mihai, ca sa excludem trecerea ostilor pe calea cea mai scurta spre Transilvania.

Un alt fapt istoric legat de Valenii de Munte, mentionat in documentele vremii, este cel din 1637, an in care Matei Basarab, domn al Tarii romanesti si Vasile Lupu, domn al Moldovei, s-au luptat intre ei.

La 11 noiembrie 1637, ostile lui Gh. Rakoczi, principe al Transilvaniei, comandate de Ioan Kemeny au patruns pe Valea Telejenului si au ajuns la Valeni pentru a-l sprijini pe Matei Basarab.

Adevarata confirmare de oras, printre cele mai importante din Tara Romaneasca, avea sa vina de la un cronicar de mare eruditie, Miron Costin, la 1864 in “Istoria in versuri polone despre moldova si Tara Romaneasca”. Mentiunea se refera la anii 1650-1684 si numeste orasul drept cel mai vechi din Tara Romineasca. Avea targ saptamanal si un altul la 15 august si un altul aparut intre timp – cel de duminica se tineau in locul unde se afla azi parcul central, loc numit anterior “La brazi”, pentru ca padurea de conifere ajungea pana aproape de Telejen.

Tot in acest moment, descris de cronicarul moldovean, s-a ridicat primul lacas de cult cunoscut, Manastirea Valeni, la 1680, de catre Hagi Stoian si sotia sa. Capitala de judet, vama, targ cu traditie, Valeniul devenise o asezare cu trecut si ambitie.

 

Sursa: http://www.valeniidemunte.com.ro/index.php?zona=istoric

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.