Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Sarmasu
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Sarmasu

Orasul Sarmasu-Mures

 

Asezare Geografica

 

Importantă aşezare în Câmpia Transilvaniei, dobândind în anul 2003 titlul de oraş al României, Sărmaşu este situat la intersecţia paralelelei 46°45′ latitudine nordică cu meridianul 24°10′ longitudine estică, în zona centrală a ţării, la întretăierea limitelor administrative ale judeţelor Mureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
Sărmaşu se învecinează:

  • la nord cu comuna Budeşti (judeţul Bistriţa Năsăud)
  • la est cu comuna Sînpetru de Câmpie (judeţul Mureş)
  • la sud est cu comuna Miheşu de Câmpie (judeţul Mureş)
  • la vest cu comuna Cămăraşu (judeţul Cluj)
  • la nord-vest cu comuna Mociu (judeţul Cluj).

Sărmaşu şi aşezările componente se integrează în “zona de coline joase”, înălţimea medie a terenului faţă de nivelul mării fiind de 380 m. Înălţimea maximă atinsă de perimetrul sărmăşean este de 500 m.

Compoziţia geologică este reprezentată în cea mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum şi soluri brune slab roşcate, care au permis o îndelungată şi rodnică activitate agricolă.

Hidrografia este slab reprezentată, consecinţă şi a evoluţiei în decursul timpului a relaţiei om – natură, a despăduririi în scurgerea timpului a Câmpiei Transilvane. Pâraiele şi bălţile ce rezultă din apele pluviale au o rezistenţă efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins, pe timp de secetă îşi reduce debitul până la secare.
Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social – economică a localităţii în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul judeţean de alimentare cu apă, amenajându-se şi o staţie de epurare a apelor uzate şi un început de reţea de canalizare.

Solurile fertile ale zonei au permis practicarea cu eficienţă a agriculturii, suprafaţa arabilului sărmăşean întinzându-se pe 4902 hectare iar viile şi livezile pe 119 ha.
Păşunile şi fâneţele, întinse pe 1644 hectare, au permis ca a doua ocupaţie de bază a agricultorilor să fie creşterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine, aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine, gospodarii fiind constituiţi în 5 asociaţii de crescători de animale cu 311 membrii.

Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogăţie inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiştilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ şi al conţinutului de metan, acesta a situat Sărmaşu rândul primelor localităţi din europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Căile de comunicaţie sunt reprezentate de drumul judeţean ce face legătura între oraşele Luduş şi Bistriţa şi pe care sunt înşirate 4 sate componente ale unităţii administrative Sărmaşu, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sărmăşel Gară drumul naţional 16, care face legătura oraşelor Reghin şi Tg. Mureş cu Cluj Napoca. Căile de comunicaţie sunt completate de existenaţa unei linii de cale ferată cu ecartament normal ce face legătură între Luduş şi Bistriţa şi care trece prin patru din cele opt aşezări componente ale Sărmaşului. La cele de mai sus, se adaugă reţeaua de drumuri şi străzi, din care 48 de străzi modernizate cu pavaj din piatră, 9 străzi cu covor asfaltic şi 2 drumuri de ţară pietruite.

Istoric

 

Descoperirile arheologice fortuite din perioada de tranziţie de la neolitic la epoca bronzului, păstrate în muzeul şcolar al localităţii Sărmaşu – ceramică de tip coţofeni, străpungătoare din corn de cerb, topoare de piatră perforată ş. a. – aduc mărturii despre existenţa unei populaţii sedentare pro-tracic, având ca ocupaţii cultivarea pământului, creşterea anmalelor, meşteşuguri casnice.
Prima atestare prin document scris a localităţii Sărmaşu datează din 10 aprilie 1329 prin actul elaborat în numele regelui ungar care menţionează Sărmaşu ca punct de hotar cu domeniile învecinate, dăruite nobilului Ştefan Pogány în schimbul unor posesiuni din Slovacia. În 1348 regele Ungariei, Ludovic I de Anjou, donează moşia Sărmaşu şi altele învecinate familiei nobilare de Juc. Localitatea apare în documente cu denumirea “Terra nobilium de Swk Sarmas”. E menţionată şi biserica localnicilor, “ecllesia parochialis in Swk Sarmas”.
Localitatea Sărmaşu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei şi a ţării, locuitorii fiind prezenţi la marile evenimente ale istoriei şi în mod special la Revoluţia de la 1848 când s-a remarcat Alexandru Chiorean şi Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei şi al doilea ca tribun al aceleiaşi zone în cadrul administraţiei lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial comuna fiind sub ocupaţie străină a cunoscut ororile războiului prin masacrele de la Sărmaş, Sărmăşel. Aşezarea devine în 1947 reşedinţă de plasă în cadrul judeţului Cluj, iar în 1952 devine reşedinţa raionului cu acelaşi nume tot în cadrul judeţului Cluj. Din 1960 devine comună în raionul Luduş, iar din 1968 comună în judeţul Mureş.
În anul 2003 localitatea este ridicată la rangul de oraş.

Aşezările componente
Sărmaşu, localitate de primă mărime şi importanţă istorică, social-culturală şi economică din Câmpia Transilvaniei, a fost centru administrativ în diferite perioade ale trecutului său istoric. Populaţia a evoluat de la 2943 locuitori în 1930 la 3816 locuitori în 1966. În 1922 s-au consemnat 3760 persoane, iar în 2002 au fost înregistrate 1301 gospodării cu 3885 locuitori.
Sărmăşel Gară este amintit în documente ca localitate de sine stătătoare doar în secolul trecut. Satul se găseşte pe Pârâul de Câmpie, la intersectarea drumului judeţean Reghin – Bistriţa cu drumul naţional Reghin – Mociu – Cluj Napoca. În 1966 avea 787 locuitori, în 1922 – 755. La ultimul recensământ a fost înregistrat cu 242 gospodării şi 763 locuitori.
Sărmăşelu se află în dreapta Pârâului de Câmpie şi la nord de localitatea Sărmaşu, pe traseul Luduş – Sărmaşu – Cluj Napoca. Populaţia cea mai numeroasă a aşezării a fost înregistrată în 1930: 1080 locuitori. Datele cele mai recente indică existenţa a 298 gospodării cu 181 locuitori.
Balda. Aşezare veche şi cu un trcut istorico-cultural notabil, atestată documentar din anul 1334. Se află pe dreapta Pârâului de Câmpie, de-a lungul drumului judeţean Sărmaşu – Luduş. În 1966 înregistrase 1526 locuitori. Datele statistice ale ultimului recensământ indică 434 gospodării şi 1258 locuitori.
Vişinelu. Atestată documentar din 1340, localitatea se găseşte pe valea Frata şi este legată prin drum comunal de satul Balda. Populaţia satului, ajunsă în anul 1930 la 1086 locuitori, în prezent înregistrează 247 gospodării şi un număr de 564 locuitori.
Larga – este un sat-cătun, aşezat pe valea Ciciana Mare, legat prin drum comunal de şoseaua Luduş – Sărmaşu, în zona de interfluviu dintre Pârâul de Câmpie şi Pârâul Şesu. În 1966 avea 157 locuitori. După datele recentului recensământ, Larga se compune din 27 gospodării, cu 72 locuitori.
Moruţ – sat-cătun al Sărmaşului, aşezat pe interfluviul dintre Pârâul de Câmpie şi Valea Şesu, în zona de izvoare a pârâului cicana Mare. Aflat în involuţie în ultimele decenii, acum are 36 gospodării şi un număr de 89 locuitori.
Titiana – sat-cătun al Sărmaşului, aflat pe valea Ciciana Mare, în stânga Pârâului de Câmpie. La prima atestare, în 1956, avea 156 locuitori. În prezent are 14 gospodării şi un număr de 39 locuitori.

 

Sursa: http://www.orasulsarmasu.ro/pagina/istoricul-localita-539-ii

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.