Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Odobesti
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Odobesti

Orasul Odobesti-Vrancea

 

Asezare Geografica

 

Orașul este situat pe malul stâng al râului Milcov, la 10 km nord-vest de Focșani, la limita de est a Subcarpaților de Curbură, între ei și partea de est a Câmpiei Române (culoarul Siretului). La nord-vest se înalță Măgura Odobești, care ajunge la înălțimea de 996m, iar la sud trece cursul de mijloc al Milcovului. Altitudinea medie la care se află orașul este de 150 m.

La nord Odobeștiul se învecinează cu comuna Bolotești, important centru viticol, la est cu Focșani, la sud cu Broșteni și Vârteșcoiu, iar la vest cu comuna Jariștea, avand si ea plantații însemnate de viță de vie.

Prin oraș trece șoseaua națională DN2M, care îl leagă spre sud-est de Focșani (unde se termină în DN2D) și spre vest de Broșteni, Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju. La Odobești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205B, care duce spre nord la Jariștea și Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Țifești și Panciu și spre sud la Broșteni, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2). O linie de cale ferată leagă orașul de Focșani.

Sursa: Wikipedia

 

Istoric

La origine o aşezare de răzeşi, Odobeştii Vrancei au aparţinut până de la sfârşitul secolului XV de Muntenia. Cucerirea cetăţii Crăciuna de Ştefan Cel Mare, la 1482, face ca hotarul dintre cele două ţări române să coboare la sud de Milcov, iar satul de răzeşi să treacă la Moldova. Prima atestare documentară datează din 17 septembrie 1626, fiind un act prin care se vând doua pământuri la Cofeşti si trei la Capotesti, intre martori figurand si “socrul popii lui Toader din Odobeşti”. La sfârşitul secolului al XVII-lea, familia Moţoc din Odobeşti a ridicat un schit pe Valea Milcovului, în apropierea reşedinţei familiei, lângă pădurile de sub Măgură. În aprilie 1686, familia Moţoc a vândut lui Constantin Cantemir (1685-1693), domn al Moldovei, Schitul cu moşiile şi averile de pe Valea Milcovului, dar şi din Odobeşti şi Focşani. Din aceeaşi perioadă datează cea mai veche biserică din Odobeşti, cu hramul Ovidenia, ctitorită în jurul anului 1670 de Iordache Cantacuzino. Pe ancadramentul din piatră al uşii principale există încă semnul heraldic al Cantacuzinilor, vulturul bicefal.Un secol mai târziu, la 1769, familia Căpătanu din Odobeşti a fondat Schitul „Sfântul Nicolae” din Căpătanu, în partea de vest a actualului oraş, localitatea Căpătanu de Jos aparţinând administrativ de Odobeşti până la sfârşitul Primului Război Mondial, ca şi satul Vărsătura Mică.

   La 1717, austriecii au ocupat Odobeştii, la 1758 tătarii l-au ars, urcând pe Valea Milcovului, la 1787-1788 austriecii, turcii şi ruşii s-au bătut la Odobeşti, l-au ocupat şi l-au jefuit. Cutremurul cel mare din 1802 şi incendiul din 1803 au deschis calea distrugerilor din secolul al XIX-lea, iar la 1821 grecii care coborau din Rusia spre Elada, pentru a o elibera de turci, s-au înfruptat nemilos din odoarele bisericilor şi conacelor târgului. Între 1854-1856, ostaşii ruşi şi austrieci au fost încartiruiţi în orăşelul de pe Milcov, pricinuind pierderi ireparabile patrimoniului odobeştean. La jumătatea secolului al XVIII-lea găsim pe negustorii cazaclii la Odobeşti, iar prezenţa acestora era aşa de importantă încât negustorii au fixat până la 1859, preţul vinurilor din Europa de Est, la Odobeşti, şi au făcut cunoscut oraşul dintre vii până la Odessa, Sankt Petersburg şi Kiev. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, satele de sub Dealul Şarba s-au contopit dând naştere comunei Odobeşti.

   Potrivit Regulamentului organic, Târgul Odobeştilor era condus de un sfat (“Eforie”) alcatuit din trei membri. La 4 decembrie 1861, domnitorul Principatelor Unite, AI. I. Cuza, semneaza inaltul decret domnesc prin care se infiinteaza Municipalitatea Targului Odobesti. In 1868 a fost finalizată soseaua Focsani-Odobesti. În timpul Războiului de Independenţă, între 1877-1878, Primăria a construit Spitalul din Dealul Odobeştilor. Orasul devine resedinta de subprefectura, se infiinteaza oficiul telegrafic si postal, in 1888 ia fiinta linia telefonica Odobesti-Vidra, iar in 1894 se constituie Societatea cooperatista “Podgoria”.

   La 22 septembrie 1895 se da in circulatie calea ferata Focsani – Odobesti. La cumpăna dintre cele două secole, în 1897, la Odobeşti exista o societate cosmopolită unde, din 3500 de locuitori, existau câteva zeci de greci şi maghiari, o mână de armeni, şi aproape 900 de evrei. Intre 1899 – 1905, Primaria urbei Odobesti tiparea la Focsani “Buletinul Oficial”. Principala ocupaţie a odobeştenilor a fost şi mai este, viticultura. Drama locuitorilor acestei Podgoriei s-a petrecut în 1883, când filoxera s-a instalat în viile răzeşilor, distrugându-le în proporţie de 95%. Nu s-au mai replantat hibrizi, ci soiuri nobile, aduse din strainatate, in special din Algeria, pastrandu-se în proporţii mici sortimentul traditional alcatuit din soiurile Galbena de Odobesti, Plavaie si Mustoasa. Un rol important l-a jucat fostul primar Manea Băiatu, care a amenajat o pepinieră la Vărsătura. Drept recunoştinţă, după moartea sa, podgorenii i-au ridicat o statuie în faţa Primăriei şi astăzi o stradă îi poartă numele. La începutul secolului XX, Şcoala Elementară de Viticultură de la Focşani este transferată la Odobeşti. Din 1902, pentru trei decenii, director al Şcolii a fost un specialist francez în viticultură, Jossef Dodun de Perriers, cel care a scris şi prima lucrare monografică a Odobeştilor. Pentru a cerceta şi proteja soiurile odobeştene, între 1935-1936, a fost construită Staţiunea de Cercetări Viti Vinicole. Între 1916-1918, oraşul a fost ocupat de Armata Germană. In vara anului 1917, in preajma ofensivei germane, Kaiserul Wilhelm a lII-lea a venit intr-o vizita in regiunea frontului şi a petrecut noaptea in casa Sache Georgescu din fata Primariei, actuala Biblioteca Orăşenească. În timpul ocupatiei germane a fost construita linia ferata ingusta Odobesti-Cucuieti, de interes militar la inceput. Dupa incheierea ostilitatilor şi până în 1975, linia ferată a fost utilizată pentru transportul materialului lemnos.

   Naţionalizarea din 1948 şi emigrarea evreilor în Israel a distrus sistemul economic capitalist şi a schimbat şi structura socială a localităţii. Între 1944-1989, Odobeştii au suferit soarta tuturor oraşelor din România, fiind sistematizat de o manieră brutală, multe din clădirile vechi ale oraşului fiind distruse. Nu au fost ocolite nici lăcaşurile de cult, două fiind demolate, o biserică ortodoxă şi o sinagogă. După un declin economic şi demografic în anii ’90, din 2000 oraşul cunoaşte o creştere demografică, în prezent numărând 10 mii de  locuitori. În 2005 au fost înfiinţate două cartiere:  Mihai Sturza şi Tineretului. În Odobeşti funcţionează două licee, două şcoli generale şi patru grădiniţe, unde învaţă peste 1500 de elevi.

Sursa:http://www.primariaodobesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=100&Itemid=92

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.