Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Marasesti
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Marasesti

Orasul Marasesti-Vrancea

 

Asezare Geografica

 

Orasul Marasesti se afla situat pe malul drept al raului Siret, aproape de confluenta ca paraul Susita, fiind primul nod feroviar ce marcheaza bifurcarea cailor de acces catre nordul Moldovei, de o parte si de alta a Siretului.
Geografic se afla situat la o distanta de 20 km nord de municipiul Focsani, resedinta judetului Vrancea, 27 km sud de municipiul Adjud, 18 km est de municipiul Tecuci, judetul Galati, 18 km vest de orasul Panciu.

In componenta orasului, pe langa orasul propriu-zis, intra localitatile : Doaga, Modruzeni, Haret, Padureni si Calimanesti.
Cartierul Doaga apartine orasului numai cu locuintele si exploatatiile industriale, feroviare si de turism, aflate pe malul stang al paraului Susita, fiind individualizat de Doaga sat, care apartine de comuna Garoafa. Acest cartier se situeaza la o distanta de 7 km in sud-estul orasului.

Satul Modruzeni se afla in nord-estul orasului la o distanta de 3 km, intre calea ferata si raul Siret. Satul Haret se afla la nord de orasul Marasesti, la o distanta de 3 km de D.N. E-85. Satul Padureni se afla la nord-est de orasul Marasesti, la o distanta de 5 km, de o parte si de alta a caii ferate si canalului de irigatii Siret-Baragan. Satul Calimanesti se afla la nord-nord-est de orasul Marasesti, de o parte si alta a caii ferate si D.N. E-85, la vest de raul Siret.
Orasul Marasesti este situat pe teren in general plan, marginindu-se in partea de vest cu colinele subcarpatice. Altitudinea este de 100 m fata de nivelul marii.

Istoric

 

  • 4 aprilie 1641 – primul act autentic din timpul lui Vasile Lupu care atestă documentar existenţa Mărăşeştiului;
  • 1834 – a fost terminată Biserica cu hramul ,”ADORMIREA MAICII DOMNULUI”, ctitori fiind logofătul Costin Catargiu şi soţia acestuia, Elena;
  • 1872 – ia fiinţă prima şcoală sătească;
  • 11 mai 1904 – să dă în folosinţă Spitalul “Sf. Ioan Botezătorul”, cu 24 de paturi;
  • 29 septembrie 1908 – inaugurarea statuii Domnitorului Cuza, prima de acest fel din ţară;
  • 17 mai 1909 – inaugurarea Obeliscului Eroilor, lucrările fiind realizate prin subscripţie publică;
  • 1910 – se dă în folosinţă o Şcoală elementară;
  • 24 iulie – 21 august 1917 – Marea Bătălie de la Mărăşeşti; 6 AUGUST este considerată Ziua de Foc;
  • 14 iulie 1920 – Negropontes donează 20 ha de pământ pentru construirea Mausoleului Neamului;
  • 17 august 1920 – În şedinţa extraordinară a Parlamentului Ţării, satul Mărăşeşti este declarat oraş. Cu această ocazie Stema oraşului s-a hotărât să fie Arh. Mihail, cu inscripţia “PE AICI NU SE TRECE”;
  • 22 august 1920 – Ordinul de Zi citit de Col. Issaly, la Răzoare, loc martor al istoricelor lupte de la Mărăşeşti, când Mareşalul Joffre oferă Oraşului-Erou Mărăşeşti, Medalia ,,Croix de guerre”, ca trimis special al Preşedintelui şi Guvernului Francez.
  • 1920 – viaţa comunităţii se schimbă radical. Începând din acest an se creează premizele unor puternice manifestări culturale. Oraşul începe să fie vizitat tot mai des de turişti, de personalităţi marcante ale ţării şi de reprezentanţi ai Curţii Regale. Se face simţită o remarcabilă viaţă spirituală impulsionată de intelectualitatea venită în urbe, formată în majoritate din învăţători, preoţi, funcţionari publici (Primărie) şi de la celelalte instituţii şi societăţi nou înfiinţate în oraş. Se organizează serbări grandioase, manifestări de cinstire a zilelor de comemorare şi aniversare, precum şi activităţi de promovare a culturii, istoriei şi artei; ia fiinţă ŞCOALA de FETE (astăzi ŞCOALA NR. 1) – prima directoare fiind Ecaterina Sterian. Mai exista, separat, şi o Şcoală de Băieţi; un destoinic învăţător înfiinţează în holul ŞCOLII de FETE prima BIBLIOTECĂ PUBLICĂ, care avea să poarte numele Gen. Eremia Grigorescu;
  • 1925 – 1930 – În casele doamnei Ionescu, lângă Şcoala de Băieţi funcţiona o şcoală de Arte şi Meserii;
  • 1931 – în acelaşi loc, preotul Scarlat Dumitriu va pune bazele primului CĂMIN CULTURAL cu numele “Eremia Grigorescu”; peste ani, căminul cultural se va muta în Grajdul Comunal al lui Negropontes (ridicat peste fostele ruini ale unui han de răscruce, astăzi sediul Consiliului Local Mărăşeşti);
  • 21 septembrie 1934 – Inaugurarea monumentului “Victoria de la Mărăşeşti”, în concepţia şi cheltuiala sculptorului Oscar Han, primul Cetăţean de Onoare al oraşului Mărăşeşti;
  • 1935 – 1938 – Este menţionat LICEUL, cu destinaţia de Şcoală Militară;
  • 1937 – Începe construirea unui local de şcoală care va fi terminat în 1940;
  • 18 septembrie 1938 – Marea Ceremonie de Inaugurare a Mausoleului Neamului în prezenţa Regelui Carol al II-lea; la şcoli lucrau 13 cadre didactice cu 614 elevi, spitalul avea 2 medici şi un agent sanitar, iar pe uşa Bibliotecii se putea citi: “Sărăcia se goneşte cu munca, nu cu banul”;
  • 1942 – Din iniţiativa preotului Scarlat Dumitriu, directorul Căminului Cultural, se ridică în faţa Bisericii TROIŢA, închinată Eroilor de la Mărăşeşti de ing. constructor Niţă Vasiliu, distrusă complet în 1945;
  • noiembrie 1945 – Atelierele CFR deschid o Şcoală Profesională de 4 ani;
  • 1950 – La Liceu se deschide o Şcoală Profesională de Chimie subvenţionată de Fabrica Chimică;
  • 1952 – Radioficarea oraşului cu 1230 abonaţi;
  • 1967 – Director al Căminului Cultural era Guţă Ioan; funcţionau: 3 biblioteci, un club, 3 dispensare medicale; se construieşte cinematograful şi Căminul de Zi pentru copiii muncitorilor din Fabrica Chimică;
  • 1973 – Funcţionau: 6 şcoli cu 71 cadre didactice şi 1500 elevi, 3 biblioteci, un stadion de fotbal, un cinematograf, o sală cinema în aer liber, 2000 aparate radio, 700 televizoare, 12 medici şi 40 cadre sanitare medii la 100 de paturi, 3 dispensare, o casă de naşteri, 2 farmacii, 42 unităţi de stat şi cooperatist, 12 unităţi meşteşugăreşti;
  • 1976 – la sediul vechii Case de Cultură orăşeneşti (astăzi Consiliul Local) ia fiinţă Cenaclul Literar POESIS, condus de Constantin Ghiniţă, cel mai longeviv şi important cenaclu literar judeţean, astăzi Cenaclul Artelor “Dor de Eminescu”;
  • 1978 – se pune piatra de temelie a primului aşezământ cultural al oraşului: denumirea iniţială: Casa Ştiinţei şi Tehnicii pentru Tineret, care se va da în folosinţă 1984 şi va aparţine până 1989 de fosta organizaţie UTC;
  • din 1990 va fi preluată de BTT Vrancea, iar din 1992 va trece în patrimoniul Primăriei;
  • directorii Casei de Cultură după 1984: până în 1987 Zota Liviu, între 1988 – 1997 Vlad Paula şi după 1997 Constantin Ghiniţă.
  • 1999 – Consiliul Local refuză iniţiativa Casei de Cultură ca lăcaşul de cultură să poarte numele marelui actor de teatru şi cinema Emanoil Petruţ, născut la Mărăşeşti, propunere făcută încă pe timpul primariatului dlui Virgil Răileanu;
  • 2001 – Casa de Cultură este înnobilată, prin hotărârea Consiliului Local, cu numele actorului Emanoil Petruţ;
  • 2003 – Apare Legea numărul 292 din 27 iunie a Ministerului Culturii privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor culturale;
  • 16 decembrie 2005 – Cu ajutorul Autorităţii Locale şi în mod special al Primarului, Emilian Braşov, se finalizează racordarea Casei de Cultură la reţeaua de gaz metan, când se dă primul spectacol la cald, unul dintre cele mai reuşite spectacole.

Sursa: http://www.primariamarasesti.ro/orasul/istoric-oras

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.