Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Jibou
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Jibou

Orasul Jibou-Salaj

 

Asezare Geografica

 

Orasul Jibou face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale tarii, fiind asezat in partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul stâng al Somesului, la confluenta acestuia cu Agrijul. Este strabatut de paralela de 47° 16′ 5″ latitudine nordica si de meridianul de 23° 16′ 10″ longitudine estica, în componenta administrativa a orasului Jibou intra si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var. Ca unitate administrativa, se învecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est.

Se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc. Teritoriul orasului Jibou este asezat în sudul Depresiunii Guruslau. În cea mai mare parte se întinde pe terasa a doua a Somesului, care este de fapt si cea mai mare ca întindere, dar si în lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia. Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fânatelor, afluent pe stânga al Vaii Sarate, iar satul Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar o parte si în lunca acestuia.

Din punct de vedere fizico-geografic, orasul este marginit spre vest de Dealurile Salajului (338 m altitudine în hotarul Cuceului), spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438 m în Piscul Ronei – Rákóczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine), Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas, iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau. Formele de relief create ofera conditiile cele mai favorabile pentru circulatia marfurilor, atragerea si stabilirea populatiei în aceasta zona.

Prin pozitia sa, orasul Jibou se încadreaza în sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este supus unei circulatii vestice predominante, în timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, în cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatii bogate. Rolul apei în dezvoltarea asezarii a fost deosebit de complex, în trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul inului si a cânepii, dar si pentru transportul unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la Dej la Satu-Mare înca din anul 1610. Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou,. dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase. Puturile situate in lunca Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului.

Orasul Jibou este situat într-o zona de subsidenta locala, care a determinat convergenta unor râuri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj, constituind unul din factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea orasului. Izvoarele minerale care se gasesc in partea sud-vestica a orasului sunt cunoscute înca din anul 1906 din Monografia Salajului scrisa de Petry Mór si valorificate din anul 1966. Din punct de vedere floristic si faunistic, zona orasului Jibou se încadreaza în provincia central-europeana carpatica, în repartitia elementelor biotice se remarca o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole. Stabilirea în acest loc a populatiei nu a fost întâmplatoare, ci mai ales rezultatul varietatii de specii vegetale si animale necesare atât pentru hrana, cât si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei.

Istoric

 

Orasul Jibou face parte din tinutul Somesului, stravechi tinut românesc, documentele istorice continând multiple dovezi ale existentei asezarii de-a lungul veacurilor.
Prima atestare documentara a Jiboului dateaza înca din anul 1205, sub numele de Chybur. Dintre numeroasele denumiri pe care le-a purtat Jiboul, sunt demne de luat în seama “Villa” (oras) în 1219 si “Oppidum” (oras întarit) în 1564, care atesta importanta localitatii în acele vremuri. Ca vechime, localitatea Jibou poate fi considerata mai veche decât prima sa atestare documentara, tinând cont de faptul ca drumul roman care lega castrul de la Tihau cu cel de la Porolissum, trecea prin hotarul ei. Dezvoltarea localitatii Jibou a continuat în epoca feudala, dar a avut de suferit de pe urma invaziilor turcesti cum au fost cele din 1610 sau 1665.
Un rol important în evolutia Jiboului a avut-o familia Wesselényi, care a construit aici un castel înca în anul 1584, din care în zilele noastre se mai pastreaza doar urmele de fundatie. Constructia actualului castel în stil baroc, unul din cele mai frumoase din Transilvania, a început în anul 1778 si a durat mai bine de 30 ani. Cel mai de seama reprezentant al acestei familii a fost contele Wesselényi Miklós Jr., care a trait între 1796-1850. A luptat pentru eliberarea iobagilor, fiind considerat liderul opozitiei nobiliare maghiare reformatoare, care lupta împotriva conservatorismului monarhiei de Habsburg. În toata aceasta perioada, pe mosia acestei familii au fost introduse o serie de metode moderne de lucru a pamântului, s-au adus vite si cai de rasa, a început furajarea în stabulatie a animatelor, s-au tinut concursuri de cai si s-a organizat dresajul câinilor, în urma foarte bunei organizari a activitatii de pe mosie, fortele de productie s-au dezvoltat necontenit si s-a extins schimbul de produse cu alte regiuni. Rezultatul acestora a fost introducerea noilor relatii de productie capitalista, atât pe mosie, cât si în asa-zisa industrie formata din atelierele mestesugaresti, câteva fabrici de mici dimensiuni, dintre care cea mai importanta a fost cea de caramida si din morile de pe Valea Agrijului.
Inaugurarea caii ferate Dej-Jibou-Zalau în anul 1890, iar peste câtiva ani spre Baia Mare, a facut ca Jiboul sa devina un important centru feroviar. Prin dezvoltarea ramurilor industriale si construirea caii ferate a crescut numarul salariatilor si al muncitorilor. Cu toate acestea, agricultura a ramas ramura de baza a economiei, mai ales dupa introducerea culturilor alternative si folosirea masinilor agricole. Spre sfârsitul secolului al XIX-lea în Jibou s-au stabilit si multe familii de evrei, care au facut sa creasca rolul de schimb al localitatii. Ocupatia de baza a evreilor fiind comertul, ei au deschis o serie de magazine.

Locuitorii Jiboului au luptat mereu pentru obtinerea unei vieti mai bune. Documentele vremii atesta ca locuitorii de aici au participat la Rascoala de la Bobâlna din anul 1437 si la cea condusa de Gheoghe Doja din 1514. Nu au lipsit nici formele de lupta împotriva asupririi prin haiducie si rascoale locale, care au fost semnalate atât în secolul al XVII-lea, cât si în secolul al XVIII-lea. în timpul rascoalei conduse de Horea, Closca si Crisan din anul 1784 si în perioada revolutiei de la 1848, iobagii din Jibou au fost alaturi cu gândul si cu faptele de ceilalti locuitori exploatati din asezarile transilvanene, indiferent de nationalitate. La marele act al desavârsirii statului national unitar român din 1decembrie 1918, au participat si delegati din Jibou, în frunte cu Gheorghe Petruca. In 16 octombrie 1944 intra în Jibou armata româna si elibereaza localitatea.

Începând din 1950, Jibou devine resedinta de raion, apartinând regiunii Cluj, statut pe care îl pierde în anul 1960, atunci când resedinta de raion devine orasul Zalau. În urma noii organizari administrativ-teritoriale a tarii din 1968, Jibou este declarat oras. În cei peste 30 de ani de viata urbana, Jiboul a cunoscut o dezvoltare pe toate planurile: economic, social, edilitar-gospodaresc etc. Noul statut urban s-a impus în viata si activitatea oamenilor. S-au înaltat numeroase blocuri de locuinte, s-au modernizat principalele cai de acces, s-au amenajat trotuare si spatii verzi, s-a reînnoit aproape întregul vesmânt arhitectonic al asezarii. La un moment dat, Jiboul a candidat pentru a deveni localitatea de resedinta a judetului Salaj. N-a fost sa fie asa, dar tot a reusit, cu forte si resurse proprii sa se ridice pe scara dezvoltarii sale. Respectând adevarul, saltul, economic si social efectuat este considerabil sub aspectul dimensiunilor si proportiilor realizate. S-a construit mult pe verticala unei dezvoltari moderne, valorificându-se în cel înalt grad traditia si specificul zonei. Exista o anume spiritualitate caracteristica oamenilor, care s-a conservat firesc în echilibrul devenirii localitatii, încet, dar sigur, imaginea Jiboului se schimba continuu, devine mai dinamica, mai atragatoare. Face parte, cu siguranta, din orasele cu certa vocatie constructiva, pentru care devenirea înseamna, înainte de toate putere economica, frumusete morala si spirituala a locuitorilor .

Sursa: http://www.primariajibou.ro/istorie.php

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>