Orasul Frasin

Orasul Frasin-Suceava

Asezare Geografica

În cadrul judeţului, oraşul Frasin are o poziţie relativ centrală, distanţele, în km, faţă de marginile cardinale ale judeţului, în linie dreaptă sunt: la nord – 84 km, la sud – 65 km, spre vest – 75 km, spre est – 80 km .
Până la Suceava, capitala judeţului, sunt 43 km, iar până la cele mai apropiate oraşe, Gura Humorului doar 7 km şi Câmpulung Moldovenesc – 25 km .
Oraşul Frasin este străbătut de magistrala CFR ce leagă Moldova de Ardeal, de drumul naţional DN 17 de clasificaţie europeană 576 şi de drumul judeţean DJ 177A ce leagă bazinul superior al Moldovei de bazinul Bistriţei .
Teritoriul administrativ al oraşului se învecinează la nord cu comuna Mănăstirea Humorului la vest cu comuna Vama, spre sud cu comuna Stulpicani, înspre sud – est comuna Slatina şi la est cu oraşul Gura Humorului.
Între aceste limite, oraşul Frasin are o întindere de 87,31 km2 , din care 61% este ocupată de pădure, 35% suprafaţa agricolă, restul fiind ape, drumuri, construcţii şi teren neproductiv.
Acest oraş face parte din rândul aşezărilor specifice zonelor de munte, fiind o localitate medie ca mărime dar ceea ce îi dă frumuseţe şi pitoresc este diversitatea formelor de relief existente pe raza acesteia.
Oraşul Frasin se află în nordul Carpaţilor Orientali ocupând 2 trepte de relief distincte : depresiunea şi muntele .
Depresiunea Frasin face parte din grupul de depresiuni ce se întâlnesc pe Valea Moldovei, acestea fiind separate de mici defileuri din roci dure.
În zona Frasinului depresiunea se individualizează între strâmtura Molidului şi cea de la Cotul Buhii, unde valea se îngustează evident. Rocile mai puţin dure dintre aceste puncte au permis Moldovei şi Suhei să-şi lărgească văile, depresiunea fiind una de eroziune.
În dreapta văii Moldovei şi la confluenţe s-au format mai multe nivele de terase. Pe cele mai joase se găsesc gospodăriile populaţiei şi terenurile agricole.
În nord, depresiunea este mărginită de Obcina Mare, care face parte din grupa nordică a Carpaţilor Orientali iar în partea sudică este închisă de 2 masive : Obcina Voroneţului şi Ascuţita, pe dreapta şi respectiv stânga Suhei. Aceste culmi sunt o prelungire spre sud, peste Moldova, a Obcinei Mari. Ele fac parte din Munţii Suha, o componentă a Obcinei Stânişoara.
Culmile principale sunt orientate spre sud, deşi afluenţii numeroşi ai Moldovei şi Suhei au fragmentat masivele alcătuite din fliş (gresii, argile, conglomerate), în culmi secundare cu denumiri locale cum sunt: Dealul Mare, Cetăţuia, Bârloage, Cotu – în Obcina Mare şi Bucşoiţa, Dealul Suhei, Brusturoasa, Clădita, Dealul Frasinului, Ascuţita –  în sud.
Înălţimea multora din aceste „dealuri” (cum le denumesc localnicii) nu ajung la 1000 m .
Prospecţiunile geologice au identificat însemnate zăcăminte de hidrocarburi : gaz metan şi gazolină, exploatate în Bucşoaia.
Solurile specifice oraşului Frasin fac parte din clasele : argiluvisoluri, cambisoluri, spodosoluri şi soluri aluviale. Sunt soluri brune, gălbui formate pe argile şi gresii, având fertilitate redusă, fiindu-le necesare îngrăşăminte.
Reţeaua râurilor din depresiunea Frasin aparţine Moldovei care, la rândul ei face parte din bazinul hidrografic al Siretului. Râul Moldova primeşte numeroşi afluenţi în depresiunea Frasinului.
Cel mai însemnat este Suha Bucovineană.
Oraşul Frasin se înscrie în climatul depresiunilor şi munţilor mijlocii, cu unele trăsături specifice ; uşoare influenţe baltice (umiditate destul de mare şi ierni uneori lungi), caracter continental (secetă şi ger prelungit), remarcându-se şi inversiuni de temperatură datorită diferenţei de nivel dintre depresiune şi culmile înconjurătoare.
Vegetaţia localităţii constă în păduri, pajişti şi fâneţe. Fondul forestier este dominat de molid, brad, fag. Sunt zone ocupate numai de conifere sau numai de foioase dar specificul este dat de amestecul acestora, păduri de amestec.
Pajiştile ocupă sub formă de păşuni şi fâneţe peste 2500 ha , aproape o treime din suprafaţa localităţii.

Istoric

Vechimea satelor localitatii Frasin nu este prea mare ca a celor vecine, atestate documentar in secolul al XV-lea: Vama – 1411, Manastirea Humorului- 1415 si Stulpicani – 1488.
Inceputurile se regasesc legate de Stefan cel Mare si Sfant. In 1488, voievodul cumpara mosia Stulpicani, aproape intreg bazinul hidrografic al Suhei, pe care apoi o daruieste manastirii Voronet, atunci terminata. Aceasta mosie devine braniste manastireasca.
Abia in a doua jumatate a secolului al XVIII- lea, documentele pomenesc despre Frasin, Bucsoaia, Doroteia sau Plutonita.Aici se produc si multe schimbari istorice in peisajul Tarii de Sus. In perioada 1768-1774 are loc un razboi intre rusi si turci, pierdut de rusi. Fiindca Austria a fost mijlocitoare in negocierea pacii a primit ,,cadou,, o parte din Tara de Sus, numita de atunci Bucovina, cu toata impotrivirea lui Grigore Ghica al- III- lea, domnul Moldovei.Dar inca din anul 1772, armatele ruse ocupasera acest spatiu, iar cele austriece din 1774, inainte de sfarsitul razboiului.Din acesti ani ni se pastreaza multe copii ale documentelor cu referiri si la Frasin: 1411- Alexandru cel Bun daruieste ,,vama,,Moldovitei cu hotarele: Fantana Sarata, dealul Frasinelului ( Frasinului), Suha, paraul Cetatel, Dealul Mare , 1488- Stefan cel Mare cumpara si apoi daruieste satul Stulpicani, manastirii Voronet cu hotarele: Toplita Rece, pe Suha Mare pana la obarsie cu toate poienile si fanetele, 1515- Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare, daruieste manastirii Voronet,satul Bucuresti ( azi se numeste Capu Codrului) cu hotarele : Dealul Mare, runcul Suvarantei, Dealul Claditei, Plutonita, raul Suha Mare, 1775- este anul cand apare termenul de sat de mosie, Egumenul Macarie al Voronetului scrie printre altele ca erau mosiile: Stulpicani, Slatioara, Gemenea, Frasin.
In perioada 1630-1759 se emit 15 acte , majoritatea acte hotarnice.
Concluzionand, putem spune ca satele localitatii Frasin sunt destul de tinere, au fost atestate documentar odata cu ocuparea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic. Dupa desfiintarea manastirii Voronet si inceputul exploatarii pe scara industriala a padurtilor, satele se dezvolta rapid.
Cursul mijlociu al Suhei Bucovinene si Stulpicaniului reprezinta nucleul popularii din aceasta zona. De aici are loc procesul de roire, atat in amonte – Negrileasa, Gemenea, Slatioara, cat si in aval, spre Nord- Plutonita, Doroteia, Frasin, Bucsoaia.
Cresterea numerica reflecata raportul dintre conditiile economice si elementele cadrului natural.Lantul muntilor n-a fost o bariera in calea popularii acestui spatiu.Din Transilvania si Maramures multi bejinari s-au asezat in Tara de Sus, unii si la Frasin. Migratia lor a fost inlesnita si de faptul ca vorbeau aceeasi limba, aveau aceeasi religie si traditii. In afara de romanii ardeleni, se mai aseaza aici: germani, ruteni, evrei, etc.
Cresterea cea mai spectaculoasa a numarului de locuitori se face in prima jumatate a secolului trecut la Frasin si Bucsoaia. Explicatia o gasim in dezvoltarea impetuoasa a activitatilor forestiere si de transporturi, unde se solicitau tot mai multi muncitori cu oarecare specializare: gateristi, mecanici, ceferisti. Pentru Doroteia si Plutonita, abia dupa deschiderea exploatarilor miniere se poate vorbi despre un spor demografic insemnat.
Conditiile politico- istorice de la cumpana secolelor XVIII-XIX au favorizat asezarea la confluenta Suhei cu Moldova a numerosilor straini.
Ne amintim ca Bucovina a fost supusa Austriei  din anul 1775. Aceasta provincie devenita ducat este alipita Galitiei si de aici au putut veni numerosi evrei, polonezi, ruteni. In Bucovina se bucurau de unele scutiri: de impozite, de serviciu militar,etc.Colonizarea cu germani s-a facut dirijat de catre autoritatile imperiale. Precizam ca populatia venita a gasit populatie romaneasca, alaturi de care s-a instalat.
Hutulii, identificati uneori gresit cu ritenii, ucrainenii, vin dinspre nord pe la mijlocul secolului al XVIII- lea.Ei vorbeau o limba slava cu multe cuvinte romanesti, de aceea unii specialisti sustin ca ar fi romani slavizati. Nimeni in Frasin nu mai vorbeste hutula.
Evreii vin masiv din Galitia dar si din Storojinet sau Siret, stabilindu-se aici intre anii 1786-1848. Ocupatiile lor erau cu predilectie comertul si exploatarea padurilor, de fapt organizarea acestor activitati. Numarul lor a fost important pana la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. S-au retras in orase, apoi dupa 1948, pleaca in Israel.Era o sinagoga la Frasin dar mortii erau ingropati la Gura- Humorului.
Polonezii, la inceputul secolului nostru, erau numerosi. Venirea in Bucovina trebuie pusa pe seama unor tulburari politice din Polonia, care tot din Imperiul Habsburgicfacea parte, dar si avantajele ce le oferea Bucovina i-au indemnat la imigratie.
Tiganii ( rromii) isi petreceau viata pe langamanastirile Voronet, Humor, Moldovita ca robi.In 1783 sunt eliberati si se aseaza la marginea satelor. La Frasin se stabilesc pe Obreja, apoi sunt determinati sa ocupe Valea Seaca.Ei au imbratisat obiceiurile localnicilor.Astazi numarul lor este mic.
Germanii.Autoritatile austriece au incurajat venirea organizata in Bucovina a numerosi etnici germani.Intre 1804 si 1810 vin primii colonisti in Frasin din regiunile germane Wurtenberg,Baden, etc iar in Bucsoaia de la Zips. Localnicii ii numeau ,,tipteri,,.Primii veniti erau metalurgistii, apoi lucratorila padure si mai tarziu, dupa 1783, vin agricultorii.
In decursul timpului, unii au plecat, cum au fost evreii, dar dintre germanii care au parasit Frasinul in 1940 ,unii s-au reintors la sfarsitul razboiului.Etnicii slavi au pleluat au pleluat obiceiurile, portul si limba populatiei locale romanesti.
Intotdeauna, relatiile dintre romani si locuitorii diferitelor nationalitati au fost bune. Limba , obiceiurile si diferitele mestesuguri s-au imbogatitcu noi elemente de originalitate, in conditiile convetuirii comune.Tuturor le-au fost respectate  particularitatile nationale, de limba si religie iar conflicte inter etnice nu s-au inregistrat niciodata.
Recensamantul populatiei si al locuintelor din anul 2002,din totalul de 6558 cetateni ai orasului Frasin, 6429 sunt de nationalitate romana, 2 sunt de nationalitate maghiara,1 este de nationalitate rroma,3 sunt de nationalitate ucraineana, 83 sunt germani,1 este polonez, 1 este de alta etnie.
Ca in toate asezarile din Bucovina, populatia reprezinta un conglomerat de etnii rezultat prin colonizarile succesive din timpul ocupatiei austro- ungare. Daca ucraineii, rusii si italienii au foast practic asimilati in decursul timpului, nemtii ( fostii colonisti germani adusi spre sfarsitul sec XVIII din Bavaria) sunt bine reprezentati in structura populatiei cu biserica catolica proprie in satul Bucsoaia. Buna intelegere cu populatia bastnasa a facut repatrierile sa nu fie prea numeroase si disctate doar de interese economice.

Sursa: http://www.primariaorasuluifrasin.ro/rom/pagini/despreistoric.html