Orasul Faget

Orasul Faget-Timis

Asezare Geografica

Orașul Făget este situat în sud-vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul județului Timiș se află în partea de est, la o distanță de 98 km de Timișoara și 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul național DN68A. Același drum spre est pune orașul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanță de 68 km. Orașul este străbătut și de calea ferată Lugoj-Ilia.

Sursa: Wikipedia

Istoric

Făgetul si-a luat numele de la pădurile de fagi din zonă, fiind consemnat în documente în diferite forme:Fagyath 1548; Faczat 1594; Facsá d 1595; castrum Fachiad, Fachat, Fachad, Fachiat 1595; Fachyath, Fachyath 1597, Facyad 1603,arx Fachaitt,Faczatt 1607; Fachiath 1608, Facsat 1616; appidum Olá h Facset; Wallachisch Fatschet 1808; German Facset, Vallá ch Facset 1828; Né met-Facset, Olá h-Facset 1851; Facsé t 1907; Făget 1918 .Dintre cele sase localităti ce poartă acelasi nume, existente în judetele:Iasi, Alba, Bacău, Dolj, Prahova si Timis, Făgetul bănătean este cel mai cunoscut.

Făgetul este amintit pentru prima dată în 1548 cu ocazia unei donatii făcute de nobilul Ioan de Bozwar fiicei sale Dorotheea ,la castelul nobilului Iacob Bekesdin Făget. Atestat târziu de memoria documentelor scrise-comparativ cu alte asezări din zonă-Făgetul s-a impus repede atenţiei istoricilor, călătorilor străini sau români, personalitătilor politice si culturale care au luat contact nemijlocit cu realităţile locurilor. Bel Matyas, în Geografia sa tipărită la 1777,consemna:” Făgetul este oras vechi si vestit, putere de primă importantă (castrum nobile), este asezat pe o ridicătură înconjurat de o câmpie minunată”.

Într-o altă lucrare de dimensiuni mai mari, rămasă în manuscris, acelasi autor, referindu-se la cetatea medievală a Făgetului,arată că după căderea Timisoarei,cetatea Făget a fost ocupată de turci, care au instalat acolo o garnizoană ce trăia numai din jafuri. Existenţa scurtă ,dar deosebit de frământată a cetătii medievale a Făgetului, deseori teatrul unor aprige confruntări între români, turci si habsburgi, este prezentată documentat de Pesty Frigyes în lucrarea sa în limba maghiară Krassó vá rmegye tö rté nete (Istoria comitatului Caras). Monografia istorică a lui Pesty Frigyes a costituit principala sursă de informatii pentru mulţi istorici, care, oprindu-se asupra realitătilor social-economice si politice ale Banatului medieval, au făcut referiri si la Făget. Informatii sporadice despre unele evenimente istorice consumate pe locurile făgetene în evul mediu si în zorii epocii moderne ne dă Nicolae Stoica din Haţeg în Cronica Banatului ,operă fundamentală a celui mai cunoscut cronicar al Banatului.

Frământările anului 1918,pregătirea si participarea delegatilor din zona Făgetului la Marea Adunare Natională de la Alba Iulia au fost prezentate având ca sursă principală de informare volumul de documente:Făurirea statului naţional unitar român.Contributii documentare bănătene 1914-1919,coordonator dr.Ioan Munteanu si fondul ” Nicolae Iliesciu,aflat la Muzeul Banatului din Timisoara.Pitoreasca asezare geografică a Făgetului,intensa activitate spirituală,renumitele sale târguri au atras atenţia unor călători străini ce au trecut prin Transilvania si Banat.La 1660,călătorul turc Evlia Celebi, trecând prin Făget făcea o descriere a cetătii medievale:”A fost construită de o femeie cu numele de Tilen…E o construcţie în formă pătrată,frumoasă si tare. La apus se află o poartă care dă spre câmpie.Are un dizdar,trei sute de ostasi alesi si material de război îndeajuns;e acoperită în întregime cu sindrilă,dar nu are piată si bazar sau altceva.Este doar un turn de serhat..

La sfârsitul secolului al XVIII-lea,Johann Lehmann consemna:”Făgetul este un oras câmpenesc frumos.Locul este bogat din cauza târgurilor de animale care se tin aici.Orasul este românesc,are peste 200 de case si două biserici.Hanul de la Făget este cel mai frumos si cel mai curat si încăpător pe toată linia Timisoara-Sibiu si acest han este proprietatea doamnei Soro. În han sunt opt camere pentru oaspeti.Călătorii sunt bine serviti,dar la un pretfoarte scump”.Din aceeasi perioadă ne-au rămas si descrierile călătorului italian Domenico Sestini,considerat de Nicolae Iorga drept un om cult si foarte inteligent.Într-o lucrare ce apărea la 1815 la Florenta,Domenico Sestini descrie si zona Făgetului,dând informatii originale si corecte .Drumul de la Bujor (Traian Vuia)-sat cu ” case românesti însă sărace”-la Făget,i se părea călătorului italian destul de bun.”Făgetul e un târg frumos” prin mijlocul căruia trece râul Bega.Vara râul este navigabil până laTimisoara si chiar mai departe si este folosit pentru transportul bustenilor spre Câmpia Banatului.Târgurile Făgetului îi atrag atenţia si călătorului italian.

Potrivit mărturisilor lui Domenico Sestini Făgetul avea la începutul secolului al XIX-lea ”200 case românesti cu 2 biserici si peste 30 case germane cu o biserică mică dar curată,slujită de călugării minoriti din Lugoj”.Făgetul era si un important punct de legătură dintre Banat si Ardeal, aici fiind si ”vama pentru Transilvania şi Ungaria”.Hanul de la Făget,ce era proprietatea contesei de Soro,sotia comandantului cetătii Timisoara,este descris de călătorul italian ca ”unul dintre cele mai bune”,având ”camere bune pentru călători si grajduri pentru cai”,dar pretul era destul de mare.La Făget se putea ajunge si pe un drum mai scurt,de-a lungul râului Bega,dar asta numai când timpul era frumos.

De la Făget Domenico Sestini a ajuns la Cosava ”un sat de 85 de case,cu un han mizerabil” si de aceea ”călătorii preferă o încăpere în Casa postei”.În 1828 va trece prin Făget si învătătorul polonez Auguste de la Lagarde aflat într-o călătorie prin Ardeal si Banat .O descriere a Făgetului de la începutul secolului al XX-lea a făcut-o si Bodo Antal într-un ghid al Banatului:”Făgetul,comună mare,centru de plasă,se întinde pe zona colinară de lângă râul Bega…De la gară,în 3-4 minute se poate ajunge cu birja în centrul localitătii,în parcul pietei bisericii.Mergând spre centru pe strada Mare se pot vedea pe partea dreaptă Primăria,pe partea stângă coala de stat (coala maghiară), în piata bisericii, Biserica romano-catolică ,Judecătoria,hotelul ”Regele maghiar’”.Referindu-se la cetatea Făgetului,Bodor Antal consemna că ruinele acesteia abia se mai vedeau.

Asupra frumusetii Făgetului si-au oprit privirea si alti călători străini,precum si numeroase personalităti politice si culturale românesti:Dinicu Golescu,Eftimie Murgu,Mihai Eminescu,Lucian Blaga,Octavian Goga si multi altii.

Sursa: http://www.primariafaget.ro/