Orasul Dolhasca

Orasul Dolhasca-Suceava

Asezare Geografica

Orașul se află în Podișul Sucevei, într-o zonă cu întinse suprafețe agricole, dar și păduri de fag și stejar. Teritoriul localității este situat lângă cursul râului Siret, fiind străbătut și de cursul afluentului Șomuzul Mare.

Drumul județean DJ 208A leagă Dolhasca de reședința de județ, municipiul Suceava, care se găsește la o distanță de 44 km. Altă cale rutieră importantă este DJ 208, care face legătura cu municipiul Fălticeni, aflat la 27 km de Dolhasca. Tot la o distanță de 27 de km, însă către sud, este situat municipiul Pașcani din județul Iași.

Magistrala de cale ferată Suceava – București traversează orașul Dolhasca, care este nod feroviar, deoarece există și o linie ferată secundară Dolhasca – Fălticeni.

Istoric

Teritoriul actualei localități Dolhasca a fost locuit din cele mai vechi timpuri, zona oferind condiții favorabile sub aspectul alimentării cu apă, existenței pădurilor și a terenurilor potrivite desfășurării activităților agricole.

Dovezile arheologice atestă clar că acest teritoriu a fost locuit de timpuriu (perioada paleolitic-neolitic). Săpăturile arheologice efectuate în anul 1972 de către arheologul Silvia Teodor (în zona înaltă a dealurilor Budeni și Siliștea sunt dovezi de necontestat ale unei vechi populări a acestui teritoriu. Aici au fost scoase la iveală fragmente ceramice și unelte ale unei așezări, un bordei, iar marea majoritate a ceramicii descoperite a fost datată ca aparținând secolelor al III-lea și al II-lea î.Hr. Tot în această zonă au fost descoperite două bordeie din secolele al VI-lea și al VII-lea d.Hr.

O dovadă a continuării populării acestui teritoriu în secolul al XIV-ea este temelia vechii Mănăstiri Sfântul Nicolae din Poiana, situată la circa 500 metri sud de Mănăstirea Probota (care datează din secolul al XVI-lea, fiind ctitoria domnitorului Moldovei Petru Rareș).

Sursa: Wikipedia