Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Cehu Silvaniei
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Cehu Silvaniei

Orasul Cehu Silvaniei-Salaj

 

Asezare Geografica

 

Macrogeografic, teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei se încadrează în partea de nord a “Platformei Sălăjene” care, prin poziţia şi geneza ei, aparţine dealurilor pericarpatice vestice.

Platforma Salăjană este cea mai joasă (150-300 m altitudine medie) şi cu cea mai redusă energie de relief (între 60-100 m) dintre toate subunităţile Podişului Someşan. Dealurile sunt domoale, în cea mai mare parte despădurite, cultivate, fiind strabătute de câteva văi importante (Barcău, Crasna, Sălaj).

 

Microgeografic, teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei este situat în bazinul superior al Văii Salajului şi se caracterizează prin:

– altitudini medii coborâte (în jur de 250 m): altitudinea minimă de 175 m se află în lunca Văii Sălajului, iar altitudinea maximă de 356 m în Măgura Morii din partea de sud  – est a oraşului;

– culmi domoale, teşite sau uşor ondulate, cu orientarea generală vest – est, dată de reţeaua hidrografică;

– pante din versanţi, în general, prelungi, cu declivitate ce variază între 5 grade şi 20 grade;

– formaţiunile geologice dominante sunt marnele şi argilele (friabile);

– Valea Sălajului, cu o direcţie de scurgere sud – nord, şi-a creat o luncă largă cu caracter mlăştinos, cu o extensiune până la 500-600 m (folosinţă este fâneaţă);

– Afluenţii mărunţi ai Văii Sălajului au generat, la trecerea lor prin formaţiunile friabile, mici bazinete depresionare favorabile cantonării de vetre de aşezări (cazul localităţilor Cehu Silvaniei, Ulciug, Nadiş şi Horoatu Cehului).

 

                                                   REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Din  punct de vedere hidrografic, zona în care se află situat oraşul Cehu Silvaniei, împreună cu satele aparţinătoare, face parte din bazinul hirografic al râului Someş,  respectiv bazinul văii Sălajului (afluent de ordinul I al Someşului).

Văile mai importante care confluează cu pârâul Sălaj sunt Feredăului, Fagului, Hordăului, Râurilor, iar Valea Horoatului confluează cu Someşul aval de localitatea Benesat.

Oraşul este străbătut de pârâul Horaţiu, care se varsă în pârâul Sălajului.

 

                                                                CLIMA

Prin poziţia sa în teritoriu, oraşul Cehu Silvaniei şi localităţile componente sunt supuse influenţei vestice de climă. Astfel, clima perimetrului se încadrează în sectorul cu climă continentală moderată, caracteristică regiunilor nord – vestice ale ţării, fiind supusă, predominant, unei circulaţii vestice. Ca urmare, în timpul iernii predomină invaziile de natură maritim – polară din nord – vest, iar vara aerul cald din sud – vest.

Conformatia locală a topografiei vetrei oraşului Cehu Silvaniei, cu dealuri înalte  la nord şi cu axul văii orientat est – vest, determină fenomenul de adăpostire şi o canalizare a curenţilor pe axul Văii Horaţiului pe direcţia vest – est, curenţi care se resimt numai în partea de sud, sud – est a vetrei.

Prezenţa acestui climat blând, de adăpost, a favorizat pomicultura şi silvicultura în Cehu Silvaniei.

Toate localităţile componente, în afară de Motiş, sunt cantonate în mici bazinete depresionare, care le conferă un microclimat de adăpost.

Principalele determinante ale climatului în teritoriul administrativ al oraşului Cehu Silvaniei sunt următoarele:

– Regimul termic general: – temperatura medie anuală este cuprinsă între –8 şi +9 grade Celsius.

– Precipitaţiile medii: – în jur de 700-800 mm

– Vânturile dominante: – din vest, nord – vest.

Istoric

Primul atestat documentar al localităţii datează din anul 1319. În acest document apare denumirea de “Castrum Cheevar” – cetate de pământ – proprietatea lui Elefánti Dezsõ, primită în dar din partea regelui. Se pare că a avut rolul de a apăra aşezarea din vatra actualului oraş Cehu Silvaniei. Secole de a randul s-au schimbat proprietarii cetăţii: familile Drágffi, Gyulafi, Báthori, Tököli, Apafi şi familia Bornemissza au deţinut pe rând domeniul.

 

Oraşul se bucură de mai multe privilegii începând chiar din secolul al XV-lea. In anul 1468, regele Matei Corvin autorizează organizarea unui târg naţional, iar în 1529 privilegiul dat cetatii de Sigismund Báthory pentru a se autoguverna. Pe lângă perioada de înflorire şi prosperitate economică, cetatea cunoaşte şi perioade de decădere. Astfel la mijlocul secolului al XVI-lea, armata imperiului austriac asediază cetatea.Mai tarziu, cetatea este atacată de armatele otomane. De asemenea este cunoscut rolul cetăţii jucat în timpul răscoalei curuţilor. Mişcările revoluţionare de la 1848, cele două războaie mondiale şi perioada comunistă, sunt doar câteva episoade care şi-au pus amprenta asupra dezvoltării economice a aşezării.

Dupa reforma administrativă din anul 1968, dintr-un centru bine organizat administrativ, Cehu Silvaniei devine un  oraş de provincie unde nu mai existau instituţii de stat cum ar fi Judecatoria sau Notariate, iar numarul intelectualilor a scazut considerabil. Dupa o perioada  de stagnare, urmează ani de prosperitate: creşte numărul locuitorilor ca urmare a industrializării şi începând cu anii’70 se construiesc 900 de apartamente în blocuri.

Sursa: http://www.primaria-cehusilvaniei.ro/cehu_istoricul-localitatii-44.html

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>