Orasul Casvana-Suceava
Asezare Geografica
Cajvana, straveche vatra istorica, este situata in centrul judetului Suceava, la 36 km NV de municipiul cu acelasi nume, resedinta de judet, la 38 km NE de orasul Gura Humorului, 30 km S de municipiul Radauti, si la 12 km SE de cel mai mic oras al judetului – Solca, pe care-l depaseste de doua ori ca numar de locuitori.
Teritoriul Cajvanei se invecineaza la est cu comuna Iacobesti. Prin satucul Gura Solcii, si Todiresti, prin catunul Sarghesti.
La sud vecina este tot o comuna Todiresti prin satele Todiresti si Solonet si comuna Comanesti.
La vest se invecineaza cu comuna Comanesti si Botosana, iar la nord cu comunele Arbore si satul Arbore, Iaslovat si Milisauti.
Clima si relieful:
Clima este cea de podis, submontana, cu variatii de temperatura si de precipitatii in toata perioada anului.
Relieful a influentat evolutia solurilor din cadrul zonei. Astfel, aflandu-se in extremitatea nord-vestica a Podisului Sucevei, conditiile de clima, completate cu ceilalti factori au dus la formarea solurilor brune tipice pozolite si soluri podzolice argiloiluviale pseudogleizate.
Sursa:http://cajvana.ro/index.php?rewriteparam=prezentare_locala
Istoric
Cadrul geografic al localității, condițiile deosebite de habitat au condus la continuitatea de locuire a acestor meleaguri, din paleolitic până în prezent, motivantă fiind nu numai continuitatea, dar și densitatea și dinamica de locuire. Această permanență de locuire este dovedită de izvoarele arheologice și în secolele VII-XII pe când sub numele de „câmp” se înfiripa obștea sătească medievală. Primii stăpâni ai acestor meleaguri au fost Stoian care primea dania de la Alexandru cel Bun, apoi Vlad Negrul și Sandru Gherman.
În timpul lui Ștefan cel Mare meleagurile acestea au făcut parte din Ocolul Domnesc, iar biserica de pe aceste locuri, unde fusese Popa Matei va fi închinată de măritul voievod Episcopiei Rădăuților în anul 1490.
Spre sfârșitul domniei, Ștefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu „bunul nostru Caliian” care era stăpânul a trei sate: Cosaceuți, Trincinte și Strijacouți din ținutul Soroca care vor fi date „să asculte de cetatea noastră, de Soroca”. Urmașii acestui Caliian, în 1517, în timpul lui Bogdan Voievod, fiul lui Ștefan cel Mare, vând meleagurile Cajvanei lui Luca Arbore, portarul de Suceava, iar după moartea năprasnică a hatmanului vor fi moștenite de una din fete, Marica Călugărița.
Prima atestare documentară este datată 3 iulie 1575, când domnul Moldovei, Petru Șchiopul hotărăște împărțirea moșiilor fostului portar al Sucevei, prilej cu care Cajvana și satul vecin Hrincești (astăzi cătunul Codru) revenea uneia din cele 6 fete ale sale, Marica Călugărița, la bătrânețe. În anul 1615 satul și teritoriile sale sunt cumpărate de Ștefan Tomșa care le va face danie Mănăstirii Solca, în a cărei proprietate vor rămâne până la 1785, când domeniile mănăstirii se desființează. Până în 1849 va face parte din Fondul Religionar Ortodox al Bucovinei, în acest an câștigându-și autonomia. De atunci și până astăzi a fost o localitate intens locuită, cu populație foarte numeroasă și în continuă creștere.
Sursa: Wikipedia