Orasul Brezoi

Orasul Brezoi-Valcea

Asezare Geografica

Orasul Brezoi este situat aproape în partea centrala a României, în Carpatii Meridionali, cuprinzând partea estica a grupei Parângului (estul si sud-estul Muntilor Lotrului, nordul Muntilor Capatânii) si sud-vestul grupei Fagarasului (vestul Muntilor Cozia) în Depresiunea Loviştei sau Titeşti-Brezoi (cuprinzând zona de confluenta a Lotrului cu Oltul), la întretaierea paralelei de 45º21’ lat.N cu meridianul de 24º15’ long.E.
Brezoi se afla în extremitatea central-nordica a judetului Vâlcea la limita acestuia cu judetul Sibiu. Prin aceasta pozitie geografica, orasul Brezoi este situat la 35 km departare de municipiul Râmnicu-Vâlcea, pe D.N.7 (E81), la 67 km de orasul Sibiu, tot pe D.N.7 (E81), la 35 km de statiunea Voineasa pe D.N.7A.
Orasul Brezoi are o pozitie geografica excentrica în cadrul retelei urbane a judetului Vâlcea, reprezentând centrul cel mai nordic si cu o evolutie net diferentiata de celelalte orase ale acestuia. Strabatut pe directia nord-sud de calea ferata Sibiu-Piatra Olt si de drumul national 7 (D.N.7) sau drumul european 81(E81), orasul are legaturi atât în cadrul judetului cât si cu toate celelalte orase si asezari ale tarii.
Vatra orasului cuprinde partile joase din Valea Lotrului, la confluenta acestuia cu râul Olt, cât si o parte din Valea Oltului, unde se afla o serie de localitati componente Brezoiului.

Vecinii

În nord, limita orasului este altitudinala, fiind luata pe zona înalta a Muntilor Lotrului, având o directie est-vest si se învecineaza cu judetul Sibiu.
În nord-est, limita este tot altitudinala, ce desparte de comuna Câineni, iar în est Brezoiul are ca vecini: comuna Racovita si comuna Perisani.
Pe o mica portiune, în sud-est, este vecin cu comuna Salatrucel.
În partea sudica, orasul Brezoi se învecineaza cu orasele Calimanesti si Baile Olanesti, iar în vest cu comuna Malaia.

Relieful

Este alcatuit din Muntii Lotrului la nord si Muntii Capatânii la sud, subunitati ale masivului Parâng. Cele doua grupe muntoase închid zona depresionara a Depresiunii Lovistei, care separa masivul Parâng de masivul Fagaras.
Vatra cu locuintele oamenilor se afla în zona depresionara ce este înconjurata de masive muntoase cu denumiri, ca: Poiana Sulitei, Vârful Turtudanul, Purcarul, Purcarelul, Pleasa Oii, ce apartin Muntilor Lotrului, iar la sud se afla Naratu cu înaltime de peste 1495 m, Foarfeca, Verdesul, Poiana Târsei, Plaiul lui Stan, Poiana lui Pavel etc. din Muntii Capatânii.
Altitudinea reliefului în zona locuita este de 275-350 m si creste în zona montana spre sud, nord si est. Cele mai mari înaltimi se afla în Muntii Lotrului: Vf. Sterpu (2114 m), Vf. Pârcalabu (1980 m), Vf. Robu (1899 m).

Clima

Clima este temperat continentala de tip muntos, specifica zonei Carpatilor Meridionali, dar mai blânda datorita asezarii orasului în zona depresionara.
Temperaturile medii anuale oscileaza între 5-6º C la 8º C, temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 15-16º C, iar a lunii celei mai friguroase (ianuarie) de –3,5º C. Variatiile de temperatura sunt în functie de altitudine, ca si precipitatiile medii anuale ce variaza intre 800-1200 l/an.
Vânturile sunt în general slabe. Se simt brizele de munte mai ales primavara si toamna.

Reteaua hidrografica

Reteaua hidrografica este bogata fiind alcatuita din râul Lotru ce colecteaza toate apele de pe suprafata orasului, în afara de satele de pe Valea Oltului.
Cele mai importante pâraie ce se varsa în Lotru sunt, pe stânga: Pascoaia, Hotarul, Vasilatu, Valea Doabrei, iar pe dreapta: Valea lui Stan, Vultureasa, Valea Satului si Daneasa.
Prin zona Brezoiului, pe directia nord-sud trece si Oltul, adunând afluenti din Muntii Lotrului. Pe Olt se afla lacul de acumulare de la Gura Lotrului.

Învelisul bio si pedogeografic

Învelisul bio si pedogeografic este în functie de asezare si relief (altitudine).
Vegetatia zonala pe altitudine cuprinde etaje si subetaje, ca etajul nemoral (al padurilor de foioase), etajul boreal (al padurilor de molid), etajul subalpin (al tufarisurilor) si etajul alpin (al tufarisurilor pitice si pajisti secundare). În lunca Lotrului exista si zavoaie de arini.
Fauna este bogata, ca si vegetatia, fiind specifica zonei muntoase. Exista si o fauna acvatica unde predomina salmonidele.
Solurile sunt în functie de o serie de factori, fiind slab bogate în humus, facând parte din clasa cambisolurilor si spodosolurilor.

Istoric

„O legenda locala spune ca cele patru sate de pe Lotru: Brezoiu, Malaia, Voineasa, Ciunget, ar fi fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Malai, Voinea si Ciungu. Pentru primele trei, explicatia s-ar putea sa exprime adevarul, pentru ultimul însa…nu.” (Ion Conea – Tara Loviştei).
Brezoiu vine … ”din numele de persoane Breazu, nu din cel slav “brez” (mesteacan) cum afirma de obicei filologii. Sufixul “oiu” este un sufix în onomastica româneasca, la fel cu “escu” (Ion Conea – Tara Lovistei).

Repere istorice

La Brezoi, cele mai vechi urme de viata umana, descoperite pâna în prezent, dateaza din partea mai veche a primei epoci a fierului. În punctul “Valea lui Stan” s-a descoperit o necropola cu morminte de incineratie în ciste (cutii), considerate de profesorul D. Berciu, unice în felul lor. Tot în apropierea acestui loc, în anul 1963, s-a descoperit o locuinta din prima epoca a fierului de unde s-au cules mai multe fragmente ceramice.
În cea de-a doua etapa a fierului, teritoriul de astazi al Brezoiului continua sa fie locuit de daci. O dovada o constituie si moneda de aur cu legenda coson descoperita aici, datata în anul 43 î.e.n.
Istoricul D. Tudor în lucrarea sa “Oltenia Romana”, bazat pe cercetarile lui Tocilescu, etc., afirma ca la Gura Lotrului – Brezoi a existat o statiune romana si un turn de paza, acesta din urma fiind spalat de apele Oltului în secolul al XIX-lea. În cercetarile sale, Tocilescu a gasit aici o statueta antica si o moneda romana. Desigur ca unele sapaturi organizate ar putea gasi mai multe materiale arheologice în Varatica si în alte puncte de la Gura Lotrului.
O dovada sigura a continuitatii neîntrerupte a societatii omenesti din epoca romana pâna astazi o constituie documentul toponimic “La Troian” care apare în multe zapise de la sfârsitul secolului al XIV-lea ca un semn de hotar La Proieni – asa au denumit locul pe unde trece astazi soseaua cea mai noua si podul de peste Lotru – Golotreni.
În istoriografie, multa vreme s-a discutat despre unele documente legate de prima mentiune a Lovistei si a râului Lotru. În acest context amintim actul de danie din 4 sept. 1389, prin care Mircea cel Batrân da Mânastirii Cozia satul Jiblea, ale carui hotare se întind pâna aproape de Gura – Lotrului (Documenta Historica, B. Tara Româneasca, vol.I, Bucuresti, 1966).
La începutul secolului al XVI-lea, un document de la Radu cel Mare vorbeste clar de o populatie asezata pe râul Lotru. Este vorba de Hrisovul din 20 ian. 1505 prin care domnul întareste Mânastirii Cozia vama de la Genune (Câinenii de azi), în care se spune: ”Si Lotrenii care vor fi negustori si vor purta cumparaturi din tara domniei mele sau de la unguri, toti lotrenii sa plateasca vama sfintei manastiri, pentru ca acel om care nu va plati vama sfintei mânastiri si cât asta ceea ce se cuvine, pe un asemenea om astfel sa stie ca-l voi pune în teapa la vad” (Documenta Rumaniae Historica, B, Tara Româneasca, vol II, Bucuresti 1966, doc nr.30).
Cu toate restrictiile, schimburile comerciale cu Transilvania se dezvolta continuu. Astfel, în anul 1549, un negustor din Brasov vinde la Brezoi o partida de marfuri, dusa într-un singur transport, în valoare de 1000 aspri. Condica de socoteli a localitatii Brasov a înregistrat numele Brezoiului, care este astfel mentionat pentru prima data într-un document scris (Radu Manolescu – Comertul Tarii Românesti si Moldovei cu Brasovul, sec. XIV-XVI, Bucuresti, editura stiintifica 1965).
Numele localitatii Brezoi se întâlneste si într-un hrisov din 4 dec. 1575 prin care se întareste dreptul de proprietate pentru „…Calin, Badea, Calinel si fiii lor din satul Calinesti…care au cumparat ocina si cu muntele si din apa Lotrului cu pesti sa-i aiba cu Brezoii si înca sunt cumparate din zilele lui Radu-Voievod Calugarul).
Un alt document din vremea lui Mihai Viteazu ne da importante detalii despre localitatea Brezoi. Este vorba de hrisovul din 14 iunie 1597 dat „lui Selvestru calugar de la Brezoi…care a daruit Doabra…manastirii ce se cheama Cozia”.
Pentru secolul al XVI-lea exista informatii privind existenta si exploatarea aurului în Muntii Lotrului, mai întâi adunat din apa Lotrului prin spalare, iar mai târziu prin deschiderea exploatarii miniere din punctul Valea lui Stan.
Dupa construirea Mânastirii Cozia, ctitorita de Mircea cel Batrân, multa vreme între lotreni si calugarii de la Cozia au existat relatii pasnice de buna vecinatate. Au fost si perioade când lotrenii si calugarii de la Cozia s-au certat din cauza lacomiei calugarilor, care au intentionat sa rapeasca lotrenilor mosia si libertatea transformându-i în serbi si iobagi.
Un moment important din viata locuitorilor din Brezoi si a celorlalte sate de pe Valea Lotrului si a Oltului îl constituie construirea soselei „Via Carolina” de pe Valea Oltului de catre austrieci prin anii 1718-1721, când Oltenia s-a aflat sub stapânirea Austriei. Prin construirea acestei artere de comunicatie, care urma in general vechiul traseu al soselei lui Traian, Valea Lotrului a fost scoasa de izolarea economica în care traise multe veacuri si a intrat în circuitul economic al tarii. Tot în aceasta perioada, la Gura Lotrului s-au construit case mari, respectiv un conac, de catre un domnitor austriac pe nume Schwantr-Nester.
Dupa ce a încetat stapânirea austriaca în Oltenia, soseaua de pe Valea Oltului, nemaifiind îngrijita, a devenit impracticabila, iar Brezoiul, Golotrenii si celelalte sate de pe Valea Lotrului au intrat din nou într-o stare de izolare economica ce a tinut pâna la pacea de la Adrianopole din 1829 când soseaua de pe Olt a fost refacuta. Acum este semnalata aici aparitia primelor joagare pentru exploatarea lemnului. Prima mentiune documentara de existenta a unui joagar în Brezoi este facuta de diaconul Socol într-un zapis din 1819. Alte joagare apar dupa 1830: unul la Gura Lotrului construit de Ioan Bratovescu, altul la pârâul joagarului, înca unul la Lunca Ganei, doua la Gura Pascoaia etc.
Tot în aceasta perioada (1830-1838) apare si prima scoala în Brezoi. Învatamântul s-a dezvoltat în continuare în functie de activitatea economica a localitatii.
În 1864, Brezoiul devine comuna.
Numarul joagarelor a crescut foarte mult la sfârsitul secolului al XIX-lea ducând la aparitia unei mari întreprinderi forestiere si aparitia unor societati, ca: Societatea „Lotru” cu capital în cea mai mare parte strain, Societatea „Oltul”, înfiintata în 1913. Încetul cu încetul aceste societati au ajuns sa cumpere jumatate din vatra Brezoiului construind instalatii forestiere si stabilind depozite de materiale. Pentru a pune capat concurentei aprige pe care si-o faceau reciproc ambele societati, acestea s-au unit în anul 1921 într-o întreprindere noua „Carpatina”.
În timpul razboiului de independenta din 1877 la Brezoi, se construiesc, sub îndrumarea inginerului Nedeleanu, pontoanele podului de peste Dunare, necesare trecerii armatei române. Acestea au fost transportate prin plutire de la Brezoi. Marele Stat Major al armatei române a multumit oficial celor ce au contribuit la aceste lucrari, recunoscându-se straduinta lucratorilor de la Brezoi pentru a le construi cât mai repede. Oamenii au contribuit si cu sume importante pentru înzestrarea armatei române. Cea mai mare contributie au avut-o locuitorii Brezoiului mobilizati, care au participat direct la campanie, trei dintre acestia, Andrei Vasile, Nicolae Tufis si Gheorghe Beleuja, murind pe câmpul de lupta.

În secolul al XIX-lea Brezoiul era un sat de mosneni care traiau în obste. Conducerea obstei avea dreptul de judecata.
Administrativ, Brezoiul apartine de plaiul Lovistea pâna in secolul al XIX-lea. Plaiesii din Brezoi aveau în paza muntii de la nord de Lotru.
Evenimentele politice si sociale ce au avut loc la nivel national în secolul al XX-lea au afectat si viata brezoienilor.
În anul 1900 se construieste spitalul actual, începe exploatarea micii si a feldspatului pe Valea Lotrului, iar în anul 1904 se înfiinteaza Scoala cu clasele I-IV Nr.1, ca scoala privata.
În anul 1908, la Brezoi este fixata resedinta plasii „Muntele” si se înfiinteaza judecatoria Brezoi, apare o sectie si in post de jandarmi, iar în anul 1914 functioneaza un suboficiu al Casei Asigurarilor Centrale.
În timpul primului razboi mondial, 1916-1918, localitatea Brezoi a fost sub ocupatia trupelor straine, aici existând un lagar de prizonieri iar locuitorii Brezoiului fiind supusi uneori unor tratamente inumane.
Greva generala din România din anul 1920 a afectat si Brezoiul. Au loc puternice framântari pentru satisfacerea unor revendicari economice si politice.
În anul 1922, în prezenta autoritatilor locale în frunte cu primarul Ion Bardasu, a fost asezata piatra de fundament a monumentului „Eroilor de la Olt”, o adevarata cronica a neamului românesc, sapata în piatra si marmura.
Societatea culturala „Unirea” din Brezoi a fost înfiintata în anul 1922, iar Societatea „Carpatina” construieste în anul 1924 actuala cladire a Scolii cu clasele I-IV Nr.1. Pe Lotru se instaleaza în 1925 o turbina de 232 CP pentru alimentarea fabricii cu energie electrica. De mentionat ca între anii 1924-1956 a functionat la Brezoi Judecatoria Rurala.
În anul 1938 Brezoiul trece din punct de vedere administrativ de judetul Vâlcea, plaiul Cozia, principala ocupatie a locuitorilor fiind cresterea animalelor.

În timpul celui de-al doilea razboi mondial locuitorii Brezoiului, cu posibilitatile mici pe care le aveau au dat pentru soldatii de pe front, peste 1000 kg de alimente si îmbracaminte. Multi brezoieni au participat la luptele date pentru apararea patriei, 37 dintre ei cazând la datorie pe câmpul de lupta. Numele acestora a fost daltuit în marmura pe monumentul destinat „Eroilor de la Olt”.
În perioada comunista, datorita marilor lucrari la hidrocentralele de pe Lotru, asezarile umane de pe Valea Lotrului au cunoscut o dezvoltare mai mare prin accesul la marile cai de comunicatie prin modernizarea soselei care leaga Valea Oltului de bazinul Petrosani. Pentru perioada de dupa al doilea razboi mondial amintim urmatoarele evenimente”:
– prin Legea nr. 119/11 iunie 1948, mijloacele de productie ale societatilor „Carpatina” si „Vasilatu” au fost nationalizate;
– 1948-1949 s-a construit o cale ferata cu ecartament îngust (760 mm) Brezoi- Voineasa, renuntându-se la plutaritul bustenilor pe Lotru si Olt.
– 1951 septembrie, se face radioficarea Brezoiului;
– 1952 – s-a înfiintat Sectorul de Transport având 14 masini de capacitate de 5 tone;
– 1952 – s-a dat în folosinta Casa de cultura cu sprijinul Sindicatului UFET;
– 1956 – a fost înfiintat la Brezoi, Liceul Teoretic cu sectie de seral, iar din anul 1960 si o sectie de zi;
– 1968 – Brezoiul a fost racordat la sistemul energetic national;
– 1968 – Brezoiul este declarat oras;
– 1969 – soseaua Brezoi-Voineasa a fost asfaltata si se renunta la transportul bustenilor pe calea ferata trecându-se la transportul cu autocamioane si tractoare (se desfiinteaza calea ferata îngusta Brezoi-Voineasa);
– 1972 – se construieste brutaria de catre Cooperativa de Consum Brezoi si Posta;
– 1974 – se construieste Cresa de copii ce a intrat în activitate în 1978; a fost construita cladirea actualei sectii de pediatrie a spitalului;
– 1977 – construirea masiva de locuinte a dus la aparitia unui cartier de 270 apartamente iar în anul 1982 la 747 apartamente.
– 1986 – 25 octombrie intra în functiune hidrocentrala de la Gura Lotrului;
– 1987 – inlocuirea centralei telefonice manuale cu centrala telefonica automata (Pentaconta);
– 1995-1999 – se construieste o noua cladire pentru primarie, circumscriptia fiscala si trezorerie;
– 1996 – 1 noiembrie, se reînfiinteaza Judecatoria Brezoi;
– 1996 – se înfiinteaza Fundatia pentru Dezvoltare Comunitara Locala Brezoi;
– 2004 – se instaleaza Centrala telefonica digitala Alcatel (iar in 2006, sistemele de acces internet de banda larga);
– 2004 – constructia Centrului de zi pentru copiii aflati in dificultate;
– 2006 – 2007 – se construieste Sala de sport;
– 2007 – se construieste noul sediu al Politiei Brezoi.

Sursa:http://www.primariabrezoi.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=11&Itemid=16