Orasul Berbesti-Valcea
Asezare Geografica
Oraşul Berbesti este asezat in judeţul Vâlcea, având o poziţie central – vestică, la distanţă aproximativ egală de municipiile Rm. Vâlcea ( 78km ), Tg. Jiu ( 72km ) , Craiova (88 km ) şi Drăgăşani (73 km).
Este aşezat pe cursul inferior al râului Tărâia, primul afluent mai mare al Olteţului pe partea stângă , la ieşirea din Subcarpaţii Olteniei . Paralela de 450 latitudine nordică marchează hotarul în partea de nord cu satul Turceşti , comuna Mateeşti – Vâlcea, în timp ce meridianul de 240 longitudine estică trece pe hotarul de est al localităţii.
Cele mai apropiate oraşe faţă de oraşul Berbeşti sunt:
– la nord, oraşul Horezu ( Vâlcea ) -33 km;
– la sud, nou-înfiinţatul oraş Bălcesti(Vâlcea) – 45km;
– la est, nou-înfiinţatul oraş Băbeni (Vâlcea ) – 38km;
– la vest, oraşul Tg. Cărbuneşti ( Gorj ) – 50 km.
Localitatea Berbesti a fost , din vechime, răscruce de drumuri ale transhumanţei, are târg săptămânal din secolul al XVIII – lea ( 1 765 ), iar dealurile care o mărginesc în vest şi est au fost acoperite cu păduri uriaşe până aproape de malurile Tărâii.
Oraşul este străbătut, de la nord la sud, de DJ 605A , Milostea – Balş, pe o lungime de 9km, iar de la est la vest, are o lăţime de 6 km , cu următorii vecini:
– la nord, comuna Mateeşti, Judeţul Vâlcea ;
– la sud, comuna Sineşti, Jdeţul Vâlcea;
– la est , comunele Copăceni şi Roşiile, Judeţul Vâlcea;
– la vest, comuna Alunu, Judeţul Vâlcea;
In componenţa oraşului intră următoarele sate:
– Roşioara, la extremitatea nordică;
– Berbeşti, în continuarea satului Roşioara, spre sud;
– Valea Mare, la est de Roşioara, spre Copăceni;
– Dămţeni, la est de Berbeşti, tot spre Copăceni;
– Dealul – Aluniş, unde se află şi centrul administrativ al comunei precum şi cartierul de blocuri cu 1192 de locuinţe;
– Tg. Gânguleşti, la extremitatea sudică.
Suprafaţa oraşului este de 54,33 km2 , suprafaţă care este formată din :
– 128 ha teren intravilan, 2683 ha teren agricol si 1114 ha teren forestier.
Sursa: http://www.berbesti-valcea.ro/berbesti.html
Istoric
Ca așezare, faptul că a fost locuită din cele mai vechi timpuri, reiese din descoperirea unor elemente arheologice de mare valoare istorică pentru această parte a lumii, numită România. Săpăturile arheologice efectuate pe dealurile ce înconjoară localitatea au scos la iveală ciocane de piatră și topoare de bronz.
De mult timp se știa de existența aurului negru – lignitul. Este cel mai bun din punct de vedere calitativ din toată Oltenia. De mult timp se știa de această bogăție care-și arăta spinarea neagră pe coastele din jur, iar oamenii locului l-au folosit din totdeauna pentru nevoile gospodăriei. Exploatare lui industrială a început să se facă prin anii 1970, sub forma de cariere la suprafață. Că a fost bună sau nu hotărârea, este o altă discuție.
Însă concret datorită acestei exploatări, comuna s-a dezvoltat mult din punct de vedere social devenind ușor un centru urban, a fost legată de restul țării cu cale ferată, șoselele au fost amenajate prin modernizare și asfaltare, au apărut noi legături rutiere asfaltate cu localitățile din jur, s-a dezvoltat în această parte a județului un grup școlar important tehnic cu școală profesională și liceu.
Exploatarea lignitului a afectat mediul înconjurător prin apariția unor halde de steril și alunecări de teren care au afectat multe locuințe, terenuri agricole și drumuri de acces, afectând grav și ecosistemul.
Sursa: Wikipedia