Orasul Babadag

Orasul Babadag-Tulcea

Asezare Geografica

Asezata la rascrucea a doua drumuri, dintre care unul unea Marea Nordului cu Marea Neagra strabatand Europa centrala iar celalalt porturile Meditarenei orientale cu ale stepelor pontice, istoria i-a harazit Dobrogei de-a lungul timpului o soarta zbuciumata. Astfel, rar se poate intalni un colt de pamant care, pe o intindere atat de mica, sa fi avut o istorie atat de bogata si zbuciumata ca Dobrogea iar aceeasi soarta a impartasit-o si Babadagul cu locuitorii sai de-a lungul mileniilor!

Turistul dornic de a descoperi locuri noi sau de a reveni in locurile care i-au desfatat inima si trupul este binevenit, fiind intampinat, aici, « de pamantul care rodeste primavara si de oameni care te asteapta cu piine si sare ».

Orasul Babadag este asezat la 37 km de municipiul Tulcea, in judetul cu acelasi nume, situat pe malul lacului Babadag, in depresiunea cu acelasi nume, la poalele dealurilor impadurite Coiun Baba (tatal oilor). Sultan Tepe (dealul Sultan) si lanik Bair (dealul Ars), asezarea lasand impresia unei localilali montane in miniatura.

Teritoriul administrativ al orasului Babadag se intinde pe o suprafala de 12.188,03 ha.

Suprafata terenului situat in intravilanul localilatii este de 602,13 ha iar in extravilan este de 11.585,90 ha.

Din totalul teritoriului administrativ al localitatii Babadag, suprafata agricola este de 3.831,39 ha. terenul arabil in suprafata de 2.863,03 ha, iar padurile ocupa 4.668,24 ha.

Populatia orasului Babadag este de 10.037 locuitori din care 8.466 romani, 1.289 turci, 168 rromi, 37 lipoveni si 77 alte nationalitati.

Sursa:http://www.primariababadag.ro/index.php?option=com_content&view=category&layout=blog&id=30&Itemid=14

Istoric

Pe teritoriul orașului a existat o așezare de epocă romană numită Vicus Novus, menționată într-o inscripție din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a orașului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).

Prima atestare documentară este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat așezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a orașului fiind Babadag (Muntele Tatălui). Pentru o perioadă orașul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraș dobrogean. Din epoca medievală în oraș se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Pașa și cișmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum și vase de ceramică, monede, arme și multe alte vestigii păstrate în colecții muzeale sau particulare.

În perioada 1677-1678, reședința pașei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanța Babadagului ca reședință a celui mai important om al stăpânirii turcești din provincia de la Dunărea de Jos, crește tot mai mult. Cronicile menționează în legătură cu aceasta amestecul pașei din Babadag în politica internă a celor două țări române.

Sursa: Wikipedia