Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Orasul Agnita
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Agnita

Orasul Agnita-Sibiu

 

Asezare Geografica

 

Prezentarea pozitiei geografice a Agnitei, deci a fixarii ei in spatiu, presupune mai intai precizarea asezarii pe glob. In caroiajul coordonatelor geografice aceasta se afla la intretaierea paralelei de 45°58’30” latitudine nordica, cu meridianul de 24°37’30” longitudine estica.
Examinarea hartii cu orasele Romaniei si calcularea distantelor de la Agnita la punctele extreme ale acesteia ne conduc la concluzia ca poate fi considerat orasul cu pozitie centrala in cadrul tarii. Se stie, spre exemplu, ca de la paralela ce trece prin Horodistea (in nord) si pana la cea care marcheaza localitatea Zimnicea (in sud) se parcurg 525 km, Agnita fiind situata, fata de paralela punctului extrem nordic, la 270 km. De asemenea, intre meridianele localitatilor Beba Veche (in vest) si Salina (in est), distanta este de 740 km, iar orasul Agnita se gaseste la 400 km de punctul extrem estic.
Regional, Agnita este situata in partea centrala a Podisului Hartibaciului, pe cursul mediu al raului cu acelasi nume. Aceasta pozitie, in cadrul Depresiunii Transilvaniei, si-a pus amprenta in evolutia sa paleogeografica, dar si in cea economica. De altfel, in definirea particularitatilor geografice, istorice, a potentialului turistic al unei asezari, pozitia geografica are rol principal, desi apare ca element secundar in caracterizarile geografice. Acest rol este amplificat sau diminuat in dependenta de dezvoltarea economica si sociala a localitatii. In acest context, pozitia geografica a influentat diferit evolutia Agnitei. Relativa sa izolare, asezarea in centrul Podisului Hartibaciului au condus la polarizarea de catre localitate a activitatilor economice din podis, la aparitia unor ramuri industriale bazate mai intai pe materia prima locala, pe specializarea fortei de munca.

 

Sursa: http://www.primaria-agnita.ro/agnita/pozgeo.html

 

Istoric

Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document sasesc de la 1280, este un orășel cu tradiție meșteșugărească, renumit prin breslele germane de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală.

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești sasesti (germane) din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetății se află o biserică-hală evangelica cu trei nave (navele laterale cu tribune) și turn vestic (sec. XV în preajma anului 1409). La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor și dogarilor –, demonstrează forța economică a acestor bresle, ca și faptul că aveau încredințate spre apărare acele porțiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orășenesc fondat de Erhard Andree in perioada stalinismului, dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ține târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri.

În 1466, regele maghiar a acordat localității Agnita dreptul de “ius gladii”, adică dreptul de a pronunța și a executa sentințe de moarte. În același an, localității i s-a acordat dreptul de a menține în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

In 1945, populatia saseasca (germana) a fost deportata in Rusia. In 1948 populatia germana a pierdut o mare parte a averii printr-o nationalizare a carei urme se resimt pana astazi. Până în 1950, când a fost declarată oraș, Agnita a fost o comună cu târg (Marktgemeinde). Pana in 1992, populatia saseasca (germana) a emigrat in Germania si mai putin Austria ca urmare a presiunilor de asimilare continue. Dupa 1990, majoritatea locurilor de munca in Agnita la cele 3 fabrici mari FIPA, IMIX si 9.Mai au disparut din cauza lichidarii acestora. Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România. Constructia ei s-a efectuat pe vremea imperiului habsburgic. A fost in functiune pe ruta Agnita-Sibiu pana in anii 90’´.

Sursa: Wikipedia

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.