Municipiul Dragasani

Municipiul Dragasani-Valcea

Asezare Geografica

Sub aspect geomorfologic, teritoriul localității se situează în marea unitate a Podișului Getic, subdiviziunea Valea Oltului. Terasele Oltului pot fi observate cu ușurință: prima terasă este dominată de clădirea primăriei unde se află și partea centrală a localității;a doua terasă având ca punct de reper clădirea maternitații; și a treia terasă dominată de clădirea „Institutului de Cercetări Viticole” cu plantațiile de viță de vie aferente. Altitudinile cresc de la est la vest: la nivelul Oltului altitudinea este de circa 135 m, în zona luncii de 145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m.

Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole.

Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor.

Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est și pârâul Peșceana la sud. Apa subterană este cantonată în două straturi, unul la adâncime de 5-8 metri, provenit din precipitații, și altul în luncă, la 2-3 metri de la suprafața terenului, alimentat de râul Olt care este amenajat hidroenergetic complet.

Pe cursul râului Olt a fost amenajat lacul de acumulare Drăgășani ( 828ha în suprafață, 48 milioane mc apă în volum ).

Climă

Municipiul Drăgășani se află situat într-o zonă cu climat temperat, pe un culoar marcat de slabe influențe mediteraneene în partea de sud și de o slabă influnță continentală în partea de nord. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) variază între 21,5 °C și 22 °C. Nuanța temperată a climatului zonei este bine conturată, cu veri calde, toride și cu ierni geroase. Temperatura medie a lunii celei mai reci variază între -2 °C (ianuarie) și -2,3 °C (februarie). În data de 17 august 1952 s-a înregistrat temperatura maximă ( 41,3 °C), iar în data de 24 ianuarie 1942 a fost temperatura minimă ( -33,5 °C). Conform statisticilor precipitațiilor anuale, zonei îi este caracteristică o singură perioadă secetoasă în vară, iar în restul anului precipitațiile sunt excedentare ( 578 mm anual ). Vânturile predominante sunt cele din nord (14,8%), din nord-est (10,8%), din sud-vest (8,6%), din est (8,5%) și din nord-vest (8,2%) Frecvența medie anuală a calmului este mare (35%)

Sursa: Wikipedia

Isttoric

Cea dintâi atestare a localităţii apare în actul oficial din 7 iunie 1535, prin care domnul Vlad Voievod dă jupânului Fârtat Pârcălabul o moşie în Drăgăşani, deşi viaţa pe teritoriul actual al oraşului a cunoscut o organizare încă din paleolitic şi neolitic.
De Drăgăşani ca târg, se poate vorbi ca existând, la finele secolului al XVIII-lea. Von Bauer, înregistrând în 1772 în memoriile sale localitatea ca un centru evoluat în care veneau sau poposeau temporar marii boieri, aminitind de o casă episcopală, o curte boierească, o biserică, vii, un târg şi o trecere peste Olt. Duhul revoluţiei de la 1821 a cuprins întreaga Oltenie, în zona Drăgăşanilor, pandurii lui Tudor alături de eterişti opunând rezistenţă trupelor otomane. Ca omagiu al acestor evenimente s-au ridicat bustul lui Tudor Vladimirescu în parcul central, precum şi un monument dedicat eteriştilor în cimitirul oraşului, iar poetul Grigore Alexandrescu scrie cunoscuta poezie ” Mormintele la Drăgăşani”.
Modestul oraş Drăgăşani, a fost implicat în revoluţia de la 1848 şi în răscoala de la 1907. La evenimentele din august 1944 a fost implicată şi Şcoala de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani.

Până în anul 1968, Drăgăşaniul a fost reşedinţa raionului Drăgăşani, din regiunea Argeş, după reorganizarea teritorială făcând parte din judeţul Vâlcea. Anul 1995 are o semnificaţie aparte, intrucât la implinirea a 460 de ani de la atestare prin documente oficiale a localităţii, s-a dobândit statutul de municipiu.
Vorbind despre vechimea viilor şi faima vinurilor de Drăgăşani, acesta nu odată a stat pe masa celor mai luminoase figuri ale trecutului, nobilimea dacă, generalii oştirilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, celor mai temuţi haiducii şi pandurilor lui Tudor. Pe plan internaţional cercetătorii Staţiunii de Cercetări Viticole Drăgăşani au participat cu lucrări ştiinţifice la congrese, simpozioane,colocvii,etc., iar cu struguri şi vinuri la concursuri internaţionale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucureşti, Budapesta fiind distinse cu medalii de aur vinurile de Sauvignon, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon.
Invătământul în Drăgăşani are bogate tradiţii, existând incă înainte de 1800 pe lângă biserică, o şcoală de alfabetizare, dar şi şcoala de zugravi Gîrdeşti. În secolul al XIX-lea au funcţionat: şcoala grecească , şcoala Zlatărei, şcoala mixtă nr.1, şcoala de fete, şcoala de băieţi, şcoala Bârsanu, şcoala ” Fraţii Nuculescu”. În anul 1901 s-a înfiinţat Şcoala Profesională de Fete Laura Simulescu, urmând în anul 1908 Şcoala de arte şi meserii Drăgăşani, iar în anul 1912 Şcoala urbană de Fete denumită ulterior Şcoala de fete Getta , şcoală care în prezent poartă numele eroului neamului românesc Tudor Vladimirescu. În anul 1918 s-a înfiinţat ” Gimnaziul Unirea ” , transformat ulterior în liceu, iar actualmente funcţionând sub denumirea de Grup Şcolar agrico I.C.Brătianu. În prezent funcţionează în municipiul Drăgăşani şase şcolii generale şi două licee.

În Lista monumentelor de cultură de pe teritoriul României sunt menţionate: Biserica Târgul Drăgăşani, actualmente catredrala din localitate, Biserica Sf.Ilie, Biserica Adormirea Maicii Domnului- Capul Dealului, Biserica Sf.Nicolae – Gîrdeşti, ruinele castrului roman Russidava sau cetatea “Domnului de Rouă”- Momoteşti.

Biblioteca publică a luat fiinţă în anul 1840.

Muzeul Viei şi Vinului s-a amenajat în anul 1974, organizarea colecţiei muzeistice f iind începută din anul 1952 de preot D.Bălaşa şi Alexandru Liţă.

Nume de rezonanţă ale trecutului şi prezentului cultural sunt : Gheorghe M.Bălăşoiu- rapsod popular, Mihai Bărăgan -poet, Fira Gheorghe- folclorist, Gib Mihăescu- scriitor de mare notorietate, prof. Olimpiu Orza -artist plastic, prof. Constantin Ceauşu -virtuos interpret instrumentist , prof. Brînaru Marin, preot D.Bălaşa – coordonator al primei monografii a oraşului, dr.ing. I.Condei- cercetător ştiinţific, T.Barbu – epigramist.

Fii ai Drăgăşaniului care au marcat viaţa politică actuală : prof. univ. , guvernator B.N.R., fost Prim-Ministru Mugur Constantin Isărescu, prof.univ. senator Radu Vasile, fost Prim-Ministru.

Sursa: http://www.primariadragasani.ro/istoric-municipiul-dragasani/