Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Municipiul Adjud
GEKO's WorkGroup Inc.

Municipiul Adjud

Municipiul Adjud –Vrancea

 

Asezare Geografica

 

Municipiul Adjud este situat în judeţul Vrancea la confluenţa râului Trotuş cu râul Siret.  Terenul pe care este aşezat Adjudul este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălţimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m faţă de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condiţiilor de construit şi are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime.
Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrişuri şi nisipuri levantine şi cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate de râurile Trotuş, Siret şi de precipitaţiile atmosferice directe.
Climatul temperat corespunde aşezării sale la latitudinea nordică de 46o5’30” şi longitudinea estică de 24o48’20” şi se caracterizează prin vânturi predominante din Nord cu alternanţă în sezonul cald dinspre Sud şi Sud-Est, cu temperatură medie anuală de 8-10oC, media precipitaţiilor fiind de 500 mm/m2 într-un an.
Cunoscut din vechime pentru aşezarea sa la intersecţia dintre provinciile româneşti Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, este şi astăzi un important nod feroviar şi rutier.
Suprafaţa municipiului era în anul  1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri şi curţi – 105 ha.

 

Istoric

 

Problema genezei şi a caracterului oraşelor medievale româneşti au impus ample şi variate discuţii în istoriografia noastră.
Cu privire la oraşele medievale româneşti est-carpatice, istoricii români, Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Nicolae Grigoraş şi Dimitrie Ciurea consideră procesul formării aşezărilor urbane strâns legat de activitatea comercială desfăşurată pe acest teritoriu.
Problema începuturilor oraşului medieval Adjud este parte integrantă a procesului originii oraşelor medievale româneşti şi, în special, a celor est-carpatice.
Pentru a înţelege geneza oraşului medieval românesc trebuie să avem în vedere că formarea aşezărilor urbane constituie un fenomen istoric complex, de lungă durată.
Geneza oraşului Adjud este strâns legată de cea a oraşelor medievale româneşti. Transformarea Adjudului dintr-o aşezare rurală într-o aşezare urbană a fost un proces treptat şi  îndelungat, situat în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
În jurul oraşului Adjud exista o densă reţea de aşezări rurale (peste 10 aşezări menţionate în secolele XV – XVII) pe o rază de 10 – 15 km care a constituit o bază trainică pentru viitorul oraş şi un rezervor demografic de primă importanţă în vitalizarea vieţii urbane.
Consemnată în documente la începutul secolului al XV-lea, aşezarea din apropierea confluenţei Trotuşului cu Siretul, este mult mai veche. Descoperirile arheologice efectuate în această zonă confirmă cele afirmate mai sus.
In apropierea oraşului, în partea de Nord-Vest, în dreapta drumului ce duce spre Urecheşti, în punctul numit “Movile” au fost descoperite, în urma unor cercetări de suprafaţă din anul 1979 , următoarele piese: topor din piatră, de culoare verzuie, sub formă de pană, considerat de autorii descoperirii ca aparţinând culturii Monteoru.
S-a mai găsit, de asemenea, o ceaşcă lucrată cu mâna din  pastă grosieră, de culoare roşie, încadrată în Hallstattul,ceramice apartinând epocii bronzului, cultura Monteoru,
Un interes deosebit pentru cunoaşterea evoluţiei istorice din aceste locuri îl prezintă un engolpion din bronz cu inscripţia în limba greacă “Sfântul Gheorghe” datând din secolele X – XI.
Prima atestare documentară a municipiului Adjud s-a făcut la 09 aprilie 1433, prin “privilegiul comercial” acordat de Iliaş Voievod, în care se arată că la intrarea negustorilor saşi în Moldova să se evalueze mărfurile acestora “In oppido nostro Egydhalm” (în oraşul nostru Adjud) şi să se plătească drept vamă câte patru groşi de fiecare marcă, la întoarcerea în Transilvania, aceeaşi sumă, în acelaşi oraş, iar la graniţă vama pentru vitele mari ce se vor exporta.
Denumirea oraşului este de origine latină “Aegidius”, preluată de către maghiari sub forma de “Egyed” datorită legăturilor de comerţ ce se legaseră între zona extracarpatică de răsărit şi zonele transilvănene.
La 20 octombrie 1838 s-au fixat condiţiile de aşezare în târgul Adjud. De la această dată Adjudu Nou apare ca târg sau oraş în recensăminte şi statistici din 1839, 1859, 1912. Dreptul de proprietate a târgului a fost răscumpărat abia în 1911 când s-a făcut act de cumpărare a vetrei  târgului şi a imaşului de către comuna Adjud de la moşia E. Lahovari.
După unirea Principatelor, sub împărţirea administrativ teritorială a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Adjudul a căpătat  funcţiunea de reşedinţă de plasă, având ca şef administrativ un subprefect. În anul 1864, aplicându-se noua lege comunală, Adjudul a fost trecut în categoria târgurilor  rurale ale ţinutului Putnei. Mai târziu la 20 aprilie 1920, târgul Adjud a fost declarat urban situaţie care o deţine şi în prezent.
Din anul 1950 oraşului Adjud i s-a adăugat şi fosta comună Burcioaia, iar din 1968 fosta comună Adjudu Vechi şi Şişcani.

12.10.2006

 

Sursa:http://www.adjud.ro/?section=articolePage&idCapitol=17&idArticol=726&lang=Ro

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.