Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Ilfov » Orasul Volutari
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Volutari

Orasul Volutari-Ilfov

 

Asezare Geografica

 

Oraşul Voluntari este situat în partea de nord-est a municipiului Bucureşti, între două cursuri de apă: Colentina şi Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localităţi din această parte a ţării: pe valea Colentinei s-au format localităţile Plumbuita, Fundeni şi Colentina, iar pe valea râului Pasărea s-au ridicat localităţile Tunari, Stefăneşti şi Afumaţi.

Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din întinsele păduri ale Vlăsiei, care au dispărut parţial, făcând loc suprafeţelor agricole şi locuibile. Din suprafaţa acoperită cu păduri au rămas câteva dense fragmente, aşa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Vulpachi, Pasărea. Pe actualul teritoriu al oraşului se regăsesc doar trei fragmente din întinsul Codru al Vlăsiei (Pădurea Băneasa, Pădurea Stefănesti şi Pădurea Andronache).

Limitele sunt impuse de urmatoarele vecinătăţi:

  • Nord – comuna Tunari
  • Nord-Est – comunele Ştefănesti şi Afumaţi
  • Sud-Est – comuna Dobroieşti
  • Sud – municipiul Bucureşti, sectorul 2, delimitarea reprezentând-o calea ferată Bucureşti-Constanţa
  • Vest – municipiul Bucureşti, sectorul 1

În prezent, statutul localităţii este acela de oraş. Fosta comună a devenit oraş în aprilie 2004 şi este în plină dezvoltare, cu şanse reale de a obţine în scurt timp statutul de municipiu. Oraşul Voluntari integrează în componenţa lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepţiei administrative: Voluntari şi cartierul Pipera.

Cartierul Pipera este situat la o distanţă de 7 km faţă de centrul capitalei, sute de noi locuinţe construindu-se în această zonă, ilustrând tendinţa actuală de modernizare din punct de vedere arhitectural a localităţii.

Din punct de vedere organizatoric, zona Voluntari are o evoluţie strâns legată de cea a Bucureştiului.

Suprafaţa totală actuală pe care se extinde oraşul Voluntari este de 3740,460 ha.

Relieful

Relieful este de câmpie, Voluntari fiind amplasat în câmpia Vlăsiei.

În prezent se constată antropizarea reliefului prin volumul masiv de construcţii, prin sistematizarea spaţiilor verzi şi amenajarea pădurilor.

Clima

Clima păstrează caracteristicile generale ale climatului Câmpiei Române, fiind temperat-continentală cu unele uşoare nuanţe excesive în această zonă de silvostepă, caracterizându-se prin variaţii evidente de temperatură de-a lungul celor 4 anotimpuri.

Dominante sunt masele de aer de origine polar-maritimă şi continentală (din sectorul estic), urmate de cele de origine tropical-maritim şi tropical-continental.

Regimul Precipitaţiilor

Precipitaţiile căzute pe acest teritoriu apar sub formă lichidă şi solidă şi au mari variaţii neperiodice; în cursul anului, cantitatea medie de precipitaţii este de 500-550 ml. Maximul de precipitaţii este specific lunii iunie (92 mm), iar minimul lunii februarie (25 mm). Cantitatea de precipitaţii maxime anuale în 24 h, înregistrată în Voluntari a fost de 780 mm în data de 6.07.1970.

Importanţa deosebită a acestor precipitaţii este vădită în dezvoltarea vegetaţiei spontane, a plantelor de cultură şi în asigurarea unui climat propice pentru habitatul uman.

Există un deficit de umiditate identificat de caracterul negativ al bilanţului hidric al suprafeţei active, determinat de valoarea mai mare a potenţialului de evapotranspiraţie faţă de cel al precipitaţiilor. Aceste valori sunt un rezultat direct al influenţei oraşului în crearea nucleelor de condensare şi formare a ploilor.

După datele meteorologice de la staţia Băneasa, cifra medie a precipitaţiilor dintr-un an se repartizează astfel pe anotimpuri:

Istoric

 

Dezvoltarea administrativă a oraşului este strâns legată de cea a municipiului Bucureşti, dar cele două zone ale Voluntariului au o istorie diferită.

Numele oraşului Voluntari se pare că provine de la ardelenii care în anii 1916-1918 au trecut munţii pentru a participa la lupta naţională de eliberare de sub jugul habsburgic.

Zona Voluntari a luat naştere după primul război mondial, nucleul fiind parcelarea denumită “Cetatea Voluntărească”, ca urmare a legii din 1921 privind împroprietărirea demobilizaţilor, invalizilor, văduvelor de război. În preajma celui de-al doilea război mondial localitatea a fost extinsă prin parcelarea Olaniţa, o parcelare de mai mici dimensiuni, parţial adiacentă primei, de formă alungită, având ca direcţie principală şoseaua spre Afumaţi.

Înainte de 1936 cartierele din Voluntari aparţineau de comuna suburbană Colentina, astăzi cartier situat pe teritoriul sectorului 2 al municipiului Bucureşti.

Documentele tipărite înregistrează târziu structura administrativă în care este inclus cartierul Pipera, deşi mărturiile arheologice atestă locuirea acestui teritoriu încă din epoca neolitică.

Satul Pipera a apărut în urmă cu aproximativ 200 de ani pe teritoriul moşierilor Ion Boamba şi Mircea Climescu, numărând circa 20 de case. Denumirea se bănuieşte că ar avea la origine existenţa unor plantaţii de ardei iute.

O monografie datând din anul 1966 precizează că împroprietărirea făcută de Cuza în 1864 a determinat înfiinţarea unui cătun compus din 20-25 de gospodări. Locuitorii avuseseră statut de iobagi pe moşiile din jur.

Împroprietărirea lor a furnizat primul nucleu al actualei comunităţi.

Anul 1898 găseşte această comunitate în administrarea comunei Băneasa, teritoriul ocupat de rezidenţi păstrându-se în această situaţie până în anul 1908.

În anul 1901 este menţionată existenţa satului Tătărani (vechea denumire a cartierului Pipera), care făcea parte din comuna rurală Băneasa-Herăstrău, situată la est de Băneasa, pe Valea Pipera, la est de Plumbuita. Satul se întindea pe o suprafaţă de 767ha, cu o populaţie de 122 de locuitori.

Construirea de locuinţe era făcută din materiale provizorii, astfel în 1930 69,2% erau construite din paiantă, lemn, chirpici, vălătuc şi lut, iar 30,8% din clădiri din cărămidă, beton şi piatră (conform Analelor Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor, vol.III, 1944, p.178).

Luna august a anului 1944 este un punct de referinţă în istoria oraşului, mărturiile localnicilor fiind cutremurătoare în evocarea bombardamentelor şi a trecerii trupelor ruseşti şi germane prin localitate.

Bombardarea capitalei de către nemţi a fost însoţită de lupte de stradă desfăşurate atât în sectorul de sud cât şi în cel de nord, acesta din urmă corespunzând şi localităţii Voluntari. Este notată acţiunea forţelor armate româneşti în zona Aeroportului Băneasa soldată cu eliberarea acestui punct strategic de sub dominaţia germană.

Intrarea Armatei Roşii în capitală la 30 august şi preluarea tuturor punctelor strategice de la trupele române până la data de 18 septembrie este evocată de către localnici de o manieră surprinzătoare. Este menţionată prezenţa unei cazarme ruseşti pe teritoriul oraşului, situată pe locul actualei clădiri a primăriei; deosebirile majore semnalate de localnici între cele două structuri armate ţin în special de comportamentul soldaţilor obişnuiţi şi fiind în favoarea germanilor.

În urma Legii nr. 5 din 8 septembrie 1950, când au fost desfiinţate vechile judeţe, teritoriul fostului judeţ Ilfov a fost integrat şi a evoluat în cadrul regiunii Bucureşti, cu unele pendulări ale teritoriilor limitrofe în limitele altor regiuni, Voluntariul aparţinând din punct de vedere administrativ de sectorul 2.

Legea nr. 2/17.02.1968 privind organizarea administrativă a teritoriului s-a concretizat prin reînfinţarea judeţelor şi înlocuirea regiunilor şi raioanelor, a dus la înfiinţarea judeţului Ilfov, această structură funcţionând până în 1981, când prin Decretul Consiliului de Stat nr. 15/23.01.1981 judeţul a fost desfiinţat, cu o reducere teritorială, plasat în jurul capitalei, subordonat acesteia şi denumit Sectorul Agricol Ilfov.

Ca urmare a Legii nr. 24 din 12 aprilie 1996 (art. 124), denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu aceea de judeţul Ilfov.

Sursa: http://www.primaria-voluntari.ro/localitate/istoric.php

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.