Orasul Targu Ocna

Orasul Targu Ocna –Bacau

Asezare Geografica

Orasul Tirgu Ocna, avand coordonatele geografice de 26037’ longitudine estica si 460 17’ latitudine nordica , este situat in partea central vestica a Moldovei , pe cursul mijlociu al raului Trotus la o altitudine de 263 m.

Orasul Tirgu Ocna este adapostit intr-un golf depresionar , o adevarata “ potcoava a dealurilor “ , strajuit din trei parti de prelungirile Muntilor Trotusului (masivul Nemirei in S si SV, Culmea Berzuntului in V) si dealurile subcarpatice in N (Prislopu, La Fundatura, La Stupina, Fetele Targului, Butnaru).

Se invecineaza cu: orasul Slanic-Moldova (SV) si comunele Dofteana (V), Barsanesti (N), Tg. Trotus (E), Pargaresti (S-E) si Oituz (S).

ALTITUDINEA (min., max.) SI TOPOGRAFIA
Orasul Tirgu Ocna este adapostit intr-un golf depresionar strajuit din trei parti de Masivul Nemirei in S si SV ,  Culmea Berzuntului in V si dealurile subcarpatice in N.

Relieful montan este reprezentat prin munti si maguri, cu altitudini ce scad de la de la V la E. Altitudinea minima, de 250 m. , se intalneste in partea de E a orasului, in lunca Trotusului, iar cea maxima, de 320 m., la poalele Muntelui Magura, catre valea Slanicului.

Partea de N-E a orasului apartine zonei subcarpatice fiind alcatuita din formatiuni tinere. Aceasta zona este marcata prin doua elemente distincte: golful depresionar (culoarul Trotusului) si dealurile subcarpatice .

GEOLOGIA SI HIDROGRAFIA
Zona cu o structura geologica complexa, se caracterizeaza printr-o diversitate de resurse ale subsolului: sare gema si saruri de potasiu, petrol, izvoare minerare, materiale de constructie, etc.

Zacamintele de titei si gaze naturale sunt cantonate in gresia de Kliwa din zona externa a flisului: Pacuri, Mosoare, Beleleu.

De la V catre E se succed unitatea flisului carpatic si zona neogena subcarpatica. Flisul carpatic este alcatuit din formatiuni paleogene dispuse in panze (de Tarcau in SV si de Kliwa in rest). Raul Trotus a modelat terase in roca pe ambele maluri (sectoarele “Raducanu”, “Spital”, Terasa “Podei”).

Spre N si E aceasta zona este ocupata de formatiuni neogene subcarpatice cuprinzand o unitate cutata (miocena) si alta necutanata (sarmato-pliocena). Sunt depozite de molasa alcatuite din marno-argile, gresii si conglomerate (pe malul Slanicului), marne cu intercalatii de gipsuri (in Valcele), argile (pe Podei), pietrisuri si nisipuri (pe malurile Trotusului).

Zacamintele de sare au fost tectonizate si laminate sub greutatea panzei de kliwa si se afla sub forma de lentila in depozitele de gresii si marno-argile (Miocen). Masivului de sare de pe Valcica i se asociaza si saruri de potasiu in zona Galean. Legate de formatiunile salinifere sunt si numeroasele izvoare cu ape mineralizate din Parcul Magura (fost Nastasache) si izvorul sarat din Galean.

Raul Trotus traverseaza orasul pe o distanta de 7 km. de la V la E. Dupa iesirea din defileul de la Ciresoaia, unde vale este ingustata si adanca, Trotusul primeste ca afluenti raul Slanic si paraul Valcica. Lacurile sunt reduse ca numar si dimensiune: pe Muntele Magura, la Stupina si Fetele Targului . Mai recent, in 1986, in marginea de E a parcului Magura, s-a format un lac cunoscut sub numele de “Lacul fara fund “ sau “Groapa lui Burlacu”.

PEISAJELE
Pitorescul cadrului natural in care este asezat orasul este dat de dealurile acoperite cu paduri, vii si livezi, de rauri ce conflueaza aici, de defileul Trotusului de la Ciresoaia, de prelungirile muntoase ale Nemirei sau ale Culmii Berzuntului. Relieful montan este alcatuit din munti scunzi (maguri si muncei) care nu ating 1.000 m inaltime (Cosna, Ciresoaia, Magura). Bazinele de la Poieni si Mosoare sunt modelate prin eroziune. Zona cuprinsa intre Valea Trotusului si Culmea Nemirei este cunoscuta si sub denumirea de “Plaiurile Slanicului”si este formata din culmi paralele cu pante accentuate si afectate de alunecari frecvente.

Intre Bogata si Poieni , la intrarea raului Trotus in defileul Ciresoaia, Culmea Berzuntului se termina intr-un hogback (dealul Dracoaia-669 m), pe care apele raului l-au ocolit. Prin acest defileu se face legatura cu depresiunea intramontane Darmanesti.

Dealurile subcarpatice din apropierea orasului (Prislopu, La Fundatura, La Stupina, Fetele Targului, Butnaru), flancheaza culuarul Trotusului spre N, marcand limita acestuia cu depresiunea subcarpatica Tazlau.

Climatul
TEMPERATURILE:
Orasul Tirgu Ocna are un regim termic moderat, cu ierni mai blande decat in regiunile din jur (in medie de -1,3 ° C), cuprimaveri timpurii si veri racoroase datorita brizei muntelui (in medie de 19,7oC) si cu toamne relativ lungi, calduroase si senine.

Temperatura medie anuala este de 9,3oC, cu variatii intre 8,1oC si 10,1oC.

Statistic, temperaturile medii lunare cresc treptat pana in iulie, cand s-a inregistrat temperatura maxima absoluta de 40,8oC (5 iulie1916), descrescand in luna ianuarie cand s-a inregistrat o minima absoluta de -29,6oC (25ian. 1942).

PRECIPITATIILE:
Regimul precipitatiilor atmosferice prezinta variatii anuale si lunare. Media anuala a precipitatiilor este de 654mm/an, cu o maxima de 970mm/an (1912). Vara ploile au caracter de aversa, insotite uneori de grindina. Sunt inregistrate peste 30 de zile cu ninsoare in sezonul rece. In lunile de iarna se resimte efectul crivatului datorita culmilor joase din partea nordica a orasului. Ultima zapada cade la date  diferite (statistic: 24 marti1877, 10 mai 1909).

Cel mai secetos an a fost in 1977, cu 246 zile de seceta.

Regimul eolian este favorabil zonei, dominante fiind vanturile de V si SV. Viteza medie a vanturilor este de 2,9m/s, cele mai mari valori fiind primavara.

Flora si fauna; Pedologia (Solul)

Vegetatia zonei se incadreaza in domeniul forestier. Contactul dintre sectoarele montan si subcarpatic coincide cu limita dintre etajul padurilor de foioase care patrunde ca un golf spre oras si etajul padurilor de molid (in coltul SV). In present  zona de padure ocupa cam o treime din aceasta zona (30,5%).A crescut mai mult ponderea terenurilor agricole:arabile, pasuni, fanete (57,5 %).

In partile de S si SV ale orasului predomina padurile de fagi, carpeni, goruni, mesteceni, pini (Vf. Ciresoaia), brazi (Parcul Magura), salcami (Dealul Muncelu), arini (terasa Podei), precum si numerosi arbusti: macesul, porumbarul, catina, paducelul, etc.)

In aceasta zona se gasesc si cateva specii rar intalnite in Carpati: “Rubus purpuratus”(pe Magura), “Saxifraga cymbalaria var. eucymbalaria” – semnalata inca din 1903, “ Spiraea japonica (in incinta Bisericii “Precista”).

Dintre animalele salbatice amintim: vulpea, rasul, mistretul, caprioara, veverita; pasari: vulturul cenusiu, uliul, bufnita, porumbelul, ciocanitoarea, etc.

In vecinatatea orasului se gasesc cateva rezervatii naturale: plaiurile si stancariile Nemirei, parcul dendrologic de la Haghiac, rezervatia de tisa de la Izvorul Alb(Darmanesti), Sanatoriul de la Salina, dealul Perchiu mun. Onesti).

In ceea ce privesc solurile, predomina cele brune de padure (in sectoarele montan si subcarpatic), soluri rendzine, gipsice si marnoase (pe dealurile de NE), soluri aluvionale si lacovisti (lunca Trotusului si afluentii sai). In bazinele paraielor Valcica si Galean predomina soluri halomorfe, puternic salinizate.

Sursa: http://www.tirguocna.ro/index.php/prezentare-generala.html

Istoric

În urma săpăturilor arheologice efectuate încă din anul 1933 pe platoul Podei – Tisești , au fost descoperite primele așezări de pe aceste meleaguri datând din epoca neolitică.

Locuințele erau construite pe tălpi de lemn, cu pereții din bârne și nuiele peste care se aplică lutuială. Locuitorii acestor așezări erau cultivatori și crescători de vite, dovadă fiind numărul mare de oase de animale , râșnițe și vase de provizii. În această perioadă (neolitic) își are începutul exploatarea sării din această regiune; centrul de exploatare va deveni mai cunoscut în Evul Mediu.

La 15 martie 1410, Alexandru cel Bun întărea satul Stoenești (ulterior își va schimba numele în Ocna), peVâlcica, unor frați de origine transilvăneană, iar la 3 septembrie 1448 voievodul Petru al-II-lea dăruia satul Tisești tot unor frați transilvăneni.

Celelalte așezări sunt menționate fie la sfârșitul secolului al VIII-lea Gura Slănicului, Mosoare, fie în prima jumătate a secolului al XIX-lea Geoseni, Văleni, Poieni, Pacuri, fie mai recent cartierul Galean.

În sec. al-XVIII-lea, cele două localități vecine, Ocna și Trotuș , se vor afla în competiție pentru întâietate în zonă, iar la inceputul sec. al XVIII-lea așezării Târgu Ocna i se atribuie calitatea de târg. Călătorul suedez Erasmus Heinrich Schneider de Weismantel este primul care îi atribuie calificativul de târg, în anii 1713-1714.

În această perioadă târgul Ocna are un ritm foarte rapid de creștere teritorială, mai ales prin includerea unor foste sate. Timp de trei secole, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotușului, dominând economic și cultural întreaga zonă trotușeană.

În epoca modernă , localitatea cunoaște o evoluție spectaculoasă. Trebuie subliniat faptul că în această perioadă , Târgu Ocna a fost cel mai mare oraș nereședință de ținut din Moldova. Între anii 1864-1918 orașul cunoaște o dezvoltare mai lentă, putându-se vorbi chiar de un regres.

Evenimentele istorice care au marcat evoluția poporului român au lăsat o amprentă însemnată și asupra orașului Târgu Ocna.

Astfel în timpul evenimentelor de la 1821, un detașament de 800 de eteriști sosesc la Târgu Ocna sub conducerea lui Ioan Farmache , care va ordona ocuparea Mănăstirii Răducanu , ce avea o bună poziție strategică.

În timpul Revoluției de la 1848, generalul Bem a adresat o proclamație către locuitorii Moldovei , făcându-le cunoscut că toți cei ce voiau să lupte pentru libertate să se prezinte la cartierul său general de la Târgu Ocna, pentru a fi organizați militărește. Costache Negri, locuind în modesta căsuță de la Ocna corespondă cu Domnitorul Principatelor Unite Române – Alexandru Ioan Cuza.

Târgocnenii își vor aduce contribuția la obținerea independenței , atât prin reprezentanții lor din compania a 6-a Târgu Ocna a batalionului 2 Bacău din Regimentul 14 dorobanți , comandat de căpitanul Dimitrie Bușilă, cât și prin acțiunile de sprijinire a frontului prin rechiziții , transporturi, subscripții pentru cumpărarea de arme, prin donații în bani sau alimente.

În timpul Primului Război Mondial s-au purtat lupte sângeroase în timpul cărora s-au remarcat medicul Mircea Bruteanu și locotenentul Gheorghe Enescu, alături de alți eroi ai orașului.

Tot acum a căzut la datorie , luptând eroic cu o singură mână, legendarul Constantin Mușat. Localitatea Târgu Ocna a fost bombardată de trupele inamice , provocând incendii și pagube materiale. Lupte sângeroase s-au purtat la Cireșoaia și Cosna.

Marele istoric Nicolae Iorga ne lasa cateva insemnari interesante despre aceasta perioada: 13 octombrie 1917 – Nemții bombardează Ocna. 9 ianuarie 1918- Ocna e părăsită și distrusă.

În afara zecilor de monumente ridicate în această zonă, a denumirii unor străzi ale orașului, începând din 1919, s-a creat o tradiție locală de comemorare a eroilor în fiecare an la Înălțare și de 9 Mai

Sursa: Wikipedia