Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Mehedinţi » Orasul Strehaia
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Strehaia

Orasul Strehaia-Mehedinti

 

Asezare Geografica

 

Orasul Strehaia este situat în sud-vestul tãrii în judetul Mehedinti, zona de interferentã a Podisului Getic cu Câmpia înaltã a Bãlãcitei în lunca comunã a Motrului si Husnitei la cofluenta acestora. O parte a orasului este amplasatã pe terasa a II-a a râului Motru la o altitudine de 130-150m. Fundamentul pe care s-a alcãtuit baza sedimentarã a Piemontului Getic în zona Strehaia este format din sisturi cristaline, calcare paleozoice si calcare jurasice. Acestuia i se suprapune depozite sedimentare de vârstã tortonianã cu o grosime de 88m. În Sarmatian are loc o sedimentare groasã (1000m) cu conglomerate. Depozitele pliocene alcãtuite din argile au o grosime de 600m. Dacianul, cea mai veche formatiune care apare în zona Strehaia este formata din nisipuri si argile. Sub dacian se aflã formatiunile ponitianului (150m grosime) ce au la bazã o granulatie grosierã pânã la pietrisuri. Depunerile din levantin cu grosime între 60-200m în care se desfãsoarã pietrele de modelare a reliefului. Levantinul este reprezentat prin argile si marne cenusii în alternantã cu nisipuri mãrunte argiloase. În partea superioarã sunt prezente pietrisurile si nisipurile argiloase care aratã schimbãri în partea de transport a retelei hidrografice. Relieful se caracterizeazã prin larga desfãsurare a luncilor dominate în stânga de dealul Cerânganului cu o altitudine de 350m iar îndreapta de dealul Slãtinicului 300m. Numeroasele izvoare de la baza terasei Husnitei creazã terenuri cu exces de umiditate.

Clima este temperat continentalã cu influente mediteraneene. Temperatura se încadreazã între izoterma de 10°C si izoterma de 11°C. Temperatura minimã –33,8°C a fost înregistratã  pe data de 25 Ianuarie 1938 iar maxima +43,5°C la 20 August 1946. În medie se înregistreazã 55 de zile cu temperaturi sub 0°C si 30 de zile cu temperaturi peste 30°C. În medie se înregistreazã 120 zile senine pe an. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade în luna Mai, iar cea mai micã în lunile Februarie-Martie. La 20 August 1951 a fost înregistratã cea mai mare cantitate de precipitatii 89,4l/m² în 24 de ore. Ceata este un fenomen caracteristic primãvara si toamna. În zonã predominã solurile brune si solurile negro-argiloase. Terenurile ce ocupã aceste soluri sunt cultivate predominant cu cereale. Vegetatia naturalã este formatã din pajisti si pãduri. Aici întâlnim: fagul, frasinul, stejarul carpenul, iar dintre arbusti: cornul, alunul, mãcesul, porumbarul. Stratul de erbacee din pãdurile de fãget este reprezentat prin pãisul din pãdure, laptele cucului si rigoz.

 

PROF. STANICA RODIC

Istoric

 

Slab dezvoltata sub aspect demografic, asezarea s-a remarcat prin rolul jucat în istoria tarii. În secolul XIV (1375-1377, 1382) si 1384-1390, Strehaia a fost resedinta Baniei. Între 1479-1495 aici a avut resedinta Neagoe Ban Strehaianul. La sfârsitul secolului XV Strehaia a fost resedinta a Episcopiei de Severin, înfiintata de Vlaicu Voda în 1370. Sediul acesteia se afla în Biserica vechii vetre a asezarii pe o movila ridicata de oameni. La Strehaia a avut resedinta si banisorul de Mehedinti, marele domn Mihai Viteazul. In 1645, Matei Basarab, domn al tarii Românesti a ctitorit înafara vetrei vechi, Biserica Mânastirii Strehaia si palatul domnesc. Biserica Mânastirii Strehaia a fost ctitorita pe locul curtii boieresti ridicata de Craiovesti într-o perioada de ascensiune a Craiovestilor care a culminat cu domnia lui Neagoe Basarab (1512-1521). Prima descriere a Mânastirii Strehaia fost facuta de Paul de Alep, însotitorul patriarhului Macarie, al Antiohiei, în calatoria întreprinsa în Moldova si tara Româneasca în anii 1654-1658. In anul 1693, Constantin Brâncoveanul, domn al tarii Românesti în perioada 1688-1714, adauga Bisericii pridvorul si face reparatii ale complexului. Contributia lui Brâncoveanu (si el descendent din Craiovesti) este atestata de inscriptia descoperita de profesoara Maria Voica Puscasu cu prilejul sapaturilor efectuate în anii 1963-1964 în incinta mânastirii, inscriptie ce se afla la Muzeul de Istorie a scolii “Mihai Viteazul”. În 1731 in timpul ocupatiei austriece asupra Olteniei (1718-1739), I.C. Weiss (inginer maior) a facut o descriere militara cu toate datele în proiectul de fortificatie a mânastirilor mai însemnate si a locurilor strategice din Oltenia. De la el avem si prima imagine a complexului fortificat strategic. In anul 1821 (31 Ian- 2 Feb) si-au aflat adapostul în Mânastirea Strehaia pandurii lui Tudor Vladimirescu, care, la plecarea spre Bucuresti a lasat 200 de panduri sub conducerea fratelui, Papa Vladimirescu. Mânastirea devenea astfel punct strategic de rezistenta alaturi de celelalte mânastiri din Oltenia (Gura Motrului, Tismana, Cozia). Momentul este amintit vizitatorului de o placa omagiala asezata în partea dreapta a turnului de la intrare în anul 1971 cu prilejul implinirii a 150 de ani de la trecerea lui Tudor pe la Mânastirea Strehaia. Începând din 1818 documentele mânastirii atestau o stare de degradare avansata a acareturilor. În 1826 egumenul Axintie face pe cheltuiala sa reparatii si înalta ziduri de jur împrejur. Tot acum zugravul Barbu reface pictura atât înauntru cât si înafara. Sub pictura de la 1826 se observa doua straturi: unul datând din epoca lui Brâncoveanu, iar primul fiind cel original. In anul 1863 Mânastirea a fost desfiintata (din 625Km au ramas 17 si 1/2 ha). Complexul a intrat in paragina prin “grija” primariilor si “buna-vointa” preotilor. Din caramida chiliilor s-au construit unele anexe ale spitalului inaugurat in 1883. În perioada 1893-1896, ruinele palatului si chiliilor au fost distruse si terenul nivelat. În 1896 au fost acoperite cu tabla neagra biserica, turnul de la intrare si foisorul de la fântana al carui acoperis a fost modificat. Conducatorul lucrarilor a fost Svarz, numele aparându-i pe o scara de lemn. În perioada 1916-1918 pridvorul bisericii a fost transformat în grajd fiind deteriorat cu desavârsire. Armata austro-ungara a ridicat de aici patru clopote mari si a jefuit fara mila. În anul 1958, cu prilejul darii în folosinta a noii biserici a orasului de catre Mitropolitul Firmilian a mai fost luat unul din clopote, biblioteca si alte obiecte de valoare. Relatiile domnului Protopopescu au condus la cercetarile arheologice din 1963-1964, când ruinele chiliilor si palatului au fost date la iveala. În 1965-1970 au fost refacute zidurile din incinta, aproape de înaltimea initiala, beciul palatului si chiliile pâna la suprafata solului, pardoseala din interiorul bisericii a fost inlocuita cu caramida. A fost reparat turnul, scarile de acces în turnul bisericii, a fost înlocuita cu caramida. A fost reparat turnul, scarile de acces în turnul bisericii si acoperisul turnului de la intrare si foisorul de la fântâna. Calitatea proasta a caramizii folosite a facut ca dupa putin timp de la refacere, complexul sa aiba nevoie de masuri de consolidare. În 1970 a fost angajat un ghid. În 1990 complexul a fost reînfiintat ca mânastire, viata monahala si-a reluat cursul întrerupt la 1863. Aici isi desfasoara activitatea preotul staret Ioan Popa. În 1995, cu prilejul sarbatoririi a 350 de ani de la ridicarea mânastirii a fost refacut acoperisul bisericii si foisorul de la fântâna. Lucrarea a fost executata de arhitecti de restaurat monumente istorice din Baia Mare cu fonduri de la Guvern. La aniversare au fost prezenti I.P.S., Mitropolitul Olteniei Nestor Vornirescu si P.S. Damasiam Severineanul, episcop-vicar al Arhiescopiei Craiovei.

Dupa descrierea bisericii facuta de inginerul maior Johans Cristian Weiss în 1731, mânastirea era înconjurata cu o fortificatie de pamânt cu cinci rondele. În prospect, Mânastirea Strehaia se vede dinspre “apus”. Vechea fortificatie de pamânt poate fi înca utilizata. Planul ne arata ca fortificatia de pamânt avea forma unui pentagon neregulat si înconjura o suprafata de 6200 de stânjeni patrati. La fiecare colt al pentagonului se afla câte o rondela ce ocupa trei sferturi dintr-un cerc cu diametrul de 11 stânjeni. Rondelele puteau fi transformate în bastioane. Baza sau deschizatura fiecarui bastion spre suprafata fortificata era de 10 stânjeni, iar lungimea pe baza era de 15 stânjeni. Din suprafata fortificata mânastirea ocupa 2100 de stânjeni patrati. Cladirile de la vest erau înalte de parca aveau etaj. Acoperisul era înalt, având scurgeri în ambele parti. La capatul dinspre miaza-noapte al cladirilor dispre apus se afla la intrare în manastire, un turn cu trei etaje. Al treilea etaj avea în jurul sau o balustrada prin care se putea iesi pe usile din cele patru laturi. Acoperisul turnului era in forma de piramida si avea în vârf o cruce cu patru brate. Sub turn se afla intrarea principala, un gang cu o lungime de patru stânjeni si o largime de trei stânjeni. La ambele capete ale gangului se afla câte o poarta cu o latime de doi stânjeni. În curte se vedea o cladire mare, cu etaj, având fata si balconul spre apus. Biserica avea cate o singura turla cu doua etaje. Alaturi spre N-V de biserica se afla locuinta egumenului, care avea o lungime de 15 stânjeni. În jurul bisericii si a casei egumenului se aflau locuintele calugarilor sau preotilor care ocupau trei sferturi din latura de la nord, latura de vest si jumatate din latura de la sud. În coltul de N-E al mânastirii se afla o gradina, iar spre est si înafara de linia fortificata era o mlastina. Astfel ca mânastirea ar fi putut sa fie un puternic loc de rezistenta daca vechea fortificatie de pamânt era transformata dupa planul inginerului J.C. Weiss. Dupa regula, bisericile sunt orientate cu altarul spre rasarit, Biserica Mânastirii Strehaia încalaca regula cu o abatere de 45° fata de est. Acest fapt a dat nastere la o serie de interpretari. Dupa legenda, se spune ca ar fi fost ridicata, intr-o noapte în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Unii cercetatori precum Dinica Ciobotea, cadru didactic la Universitatea din Craiova, admit inceputurile constructiei bisericii în timpul lui Mihai Viteazul, dar terminata în 1645 de Matei Basarab. Taina orientarii a fost descoperita se pare de arhitecta Silvia Paun din Bucuresti, care a pornit de la constatarea ca unele monumente medievale au fost ridicate pe ruinele altora mai vechi, afirma ca în aceiasi categorie se înscrie si Mânastirea Strehaia. La S-E de biserica exista o movila cu dimensiuni de aproape 100-130m si o înaltime de aproximativ 5m fata de calea ferata. Pe acesta movila aflata în zona vetrei vechi se afla cu siguranta lacasul crestin în viata monahala la sfârsitul secolului al XV-lea a carui orientare o respecta Biserica Mânastirii.

 

Prof.  Safta Costel

 

Sursa: http://strehaia.3x.ro/istoric.html

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.