Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Hunedoara » Orasul Petrila
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Petrila

Orasul Petrila-Hunedoara

 

Asezare Geografica

 

Orasul Petrila, la care se ajunge din DN 66, urmand Jiul de Est, este situat la 675 m altitudine, la confluenta Jiului de Est cu paraul Taia si cu Jietul. Orasul este situat intr-o lunca a Jiului de Est, fiind prima localitate pe acest rau.

Teritoriul administrativ al orasului Petrila este marginit la est de masivul Surianu, la nord de Varful lui Patru, la sud de masivul Parang, iar la vest de teritoriul municipiului Petrosani.

Orasul Petrila are patru sate componente: Tirici, Jiet, Rascoala si Cimpa, dintre acestea Cimpa si Jietul fiind foarte apropiate, doar semnele rutiere semnaland trecerea. Prin Valea Taia si Auselului se pot trece muntii in Valea Sebesului sau in a Valea Cibinului.

Acces la principalele cai de comunicare
Accesul in orasul Petrila este asigurat in partea de vest de DN 66 Simeria – Petrosani care se intersecteaza cu DN 7A ce strabate orasul.

Circulatia rutiera majora in orasul Petrila se desfasoara pe str. Republicii, strada de categoria a-II-a, care strabate localitatea de la vest spre est, asigurand legatura cu localitatile Cimpa si Jiet si in continuare pe traseul DN 7 cu iesire spre judetul Valcea.

Reteaua de cai ferate dispune numai de cai ferate industriale. (Calea ferata industriala trece prin zona de locuit, facand greoi traficul rutier, prezentand si posibile accidente pietonale a copiilor din zona, unele halde fiind pe cursuri de apa si inconjurate de locuinte).

Dificultati :
Un punct major de stocare a circulatiei rutiere este traversarea pasajului de CF la nivel, linie ce asigura legatura intre incinta Preparatiei Petrila si gara Petrosani prin tunelul CF
un alt punct de strangulare a circulatiei rutiere este in zona Depoului CF, unde este o trecere la nivel, aceasta fiind si cea mai fluenta legatura cu localitatea Jiet si de aici cu DN 7.

Clima
Clima Vaii Jiului se caracterizeaza printr-o clima de munte. Temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsa intre 3-6 grade C, iar cea a lunii august intre 14-18 grade C.

Umezeala aerului este relativa, media lunara a umezelii aerului fiind mai ridicata in sezonul rece (84-88%) si mai scazuta in cel cald (72-80%). Cele mai multe zile senine se inregistreaza in intervalul august-septembrie, iar luna cea mai ploioasa este in luna iunie cu 120-140 ml in medie. Directia predominanta a vantului este cea sudica cu viteze medii ale curentilor de aer relativ mici.

Din punct de vedere climatic si microclimatic, datorita asezarii oraselor in Valea Jiului, intr-o depresiune exista posibilitatea producerii inversiunilor termice care in condittile unei circulatii mai reduse a maselor de aer atmosferice creaza conditii favorabile stagnarii noxelor la inaltimi mici deasupra solului.

Pentru reducerea gradului de poluare a aerului se pot lua masuri de retinere la surse a noxelor.

Resursele subsolului
Suprafata totala a stratelor purtatoare de carbune din Bazinul Vaii Jiului care prezinta interes din punct de vedere economic, ocupa aproximativ 170 Km2. Carbunii de aici sunt de varsta tertiara si se gasesc la Lupeni, Uricani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Lonea, Paroseni, Livezeni, etc.

Referindu-ne la stratigrafia acestui bazin, mentonam ca sedimentele care-l formeaza sunt alcatuite dintr-un orizont bazal de conglomerate, calcare, nisipuri argiloase de culoare roscata, acoperite la randul lor de sisturi argiloase si grezoase vargate. Grosimea acestui orizont este de aproximativ 100-125 m si apare la zi în sudul si estui acestui bazin. Deasupra acestuia se afla un al doilea orizont, cu o grosime de aproximativ 300 m, format din blocuri de gresii si strate de argila, dintre acestea gasindu-se stratele de carbuni mai ales în partea inferioara a orizontului. OrizontuI superior, care are si el o grosime de cca 300 m, este alcatuit din gresii, conglomerate, nisipuri si argile si nu cuprinde resturi organice.

Asadar grosimea totala a depozitelor sedimentare din Bazinul Vaii Jiului este de aproape 800 m. Situate in orizontul mijlociu, stratele de carbuni se gasesc la adancimi ce variaza intre 100 si 600 m. Calitatea carbunilor acestui bazin nu este pretutindeni aceeasi, cei din stratele inferioare fiind calitativi superiori celor din stratele superioare, urmare directa a puternicii influente pe care au avut-o presiunile in perioada de formare. Chiar in acelasi strat calitatea carbunilor este diferita ea imbunatatindu-se de la est spre vest, unde (dupa cum reiese din studiul tectonicii bazinului) presiunile laterale au fost mai puternice si au avut deci o influenta mai mare. Puterea calorica a acestor carbuni variaza intre 6200 si 7200 calorii. ContinutuI lor mediu de cenusa si sulf este de 5,73 % si respectiv 2,1%.

Carbunii din Bazinul Vaii Jiului, considerati in trecut drept carbuni bruni, potrivit clasificarii internationale in vigoare, sunt repartizati astazi la grupa huilei.

 

Istoric

 

Localitatea Petrila, straveche asezare situata la 675 m altitudine pe malul Jiului transilvan, la intersectia paraului Jiet cu paraul Taia este atestata, in diferite documente, atat in anul 1499 cat si in anul 1493.

La vremea cand se inchegau primele formatiuni statale romanesti feudale voievodatul ce se intindea in Banat intre Mures si Dunare, ajuns la apogeu sub voievodul roman Glad (sec.IX-X), cuprindea in teritoriul sau si Valea Jiului.

Mai tarziu, aceste pamanturi au facut parte din voievodatul lui Litovoi ce se intindea pe ambele versante ale Carpatilor Meridionali, din tinutul Gorjului si pana in tara Hategului.

Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei catre cneazul roman Mihail Cande, datand din anul 1493. Este scris in acest hrisov ca boierul Mihail Cande stapaneste mosiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, langa Petrosani (Malee), Rotunda, langa Petrosani sau dupa unii autori Lonea (Ratond), Campul lui Neag (Nzakmezeu), Morisoara, in Vulcan (Marisowar), iar putin dupa aceea, in 1501, langa acestea se aminteste Kaprisowar (Caprisoara), in Vulcan, ca fiindu-i proprietati “ab antiquo”. Chiar si mai inainte, in jurul anului 1493, regele Albert de Habsburg recunoscuse ca Valea Jiului este proprietatea lui Niculae Cande, tatal cneazului Mihail.

In timpul domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521), un hrisov traseaza granita (din varf in varf) pe cumpana apelor, scris in care apare mentionat un Cande ca nemes al Hategului care a pus piatra de hotar impreuna cu boierii olteni. In perioada evului mediu, Valea Jiului n-a avut o populatie prea numeroasa fiind lipsita de ogoare manoase si drumuri accesibile, astfel incat satele erau destul de rare. De abia in a doua jumatate a veacului trecut, odata cu descoperirea si exploatarea carbunelui aflat in cantitati uriase in subteran, Valea Jiului cunoaste o crestere demografica continua. O data cu intocmirea primului recensamant confesional in 1733 de catre Episcopul Micu Klein s-a consemnat existenta in localitatea Petrila a unui preot ortodox, Dumitru, a unui preot greco-catolic, Stefan si a unei biserici cu 48 familii de credinciosi, familii compuse in medie din 5 membri.

Ulterior, in anul 1750, erau inregistrati 300 de locuitori si o biserica, iar in anul 1762 doi preoti uniti, 194 familii ortodoxe si 2 biserici ortodoxe.

In cronicile vechi Petrila figureaza (in anul 1733) sub denumirea de “In Sij In Petrila” “Dzij Petrila”. Dupa unii autori toponimul “Petrila” deriva din adjectivul latin “petrinus” ce se traduce prin “de piatra”, In jur fiind multe toponime similare (Piatra Rosie, Pietrele, Petros).

La Jiet, localitate apartinatoare a Petrilei s-au gasit urme ale exploatarii aurului aluvionar, de catre daci si romani la locul numit Hududeu, unde au fost descoperiti si dinari romani. Dar ceea ce este remarcabil si ilustrat de dictionarul limbii romane, editat de Academia Romana, “petrila” (substantiv comun), inseamna “drum pietros neasfaltat”.

Oamenii locului, pastori si crescatori de vite pe plaiurile bogate in pasuni, foloseau “piatra neagra care arde” la incalzit si la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huila fiind intalnite chiar la suprafata.

Inceputurile exploatarii sistematice, cu mijloace rudimentare, a carbunelui din Valea Jiului se regasesc in anul 1840 cand fratii Hoffman si Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montana, atrasi de bogatele zacaminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatari si intreprinderi miniere, continuand sa cumpere de la proprietari si tarani eliberati un numar mare de posesiuni miniere.

Exploatarea zacamintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltand o zona mono industriala, activitatea economica preponderenta fiind aceea de exploatare si prelucrare a carbunelui.

Dezvoltarea acestor activitati a avut ca urmare o crestere continua a numarului de locuitori din localitatea Petrila astfel incat daca in anul 1820 populatia era de 3.326 locuitori, in anul 1977 era de 25.207 locuitori, in prezent populatia a ajuns la 33.319 locuitori.

 

Sursa: http://www.petrila.ro/subcat.asp?categ=3&subcateg=2

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.