Orasul Novaci

Orasul Novaci-Gorj

Asezare Geografica

Orasul Novaci se afla in partea de nord-est a judetului Gorj, in zona de contact a Muntilor Parang cu Subcarpatii Olteniei, la 44 km de municipiul Targu Jiu. Este asezat in arealul depresionar cu acelasi nume, la 504 – 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al raului Gilort

Orasul si teritoriul sau administrativ este traversat de drumul transalpin DN 67C (DN 67 – Novaci – Obarsia Lotrului – Sugag – Sebes/E81, 148 km), care traverseaza patru judete (Gorj, Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu), din Grupa Parang a Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima a acestui drum transalpin este atinsa in Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai inalt pas rutier din Romania. DN 67C mai este cunoscut si sub numele de „Drumul Regelui”, fiind construit in timpul domniei regelui Carol al II –lea, inainte de cel de-al doilea razboi mondial.

Teritoriul administrativ al orasului se intinde pe 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu paduri, iar 960,82 ha reprezinta teren intravilan) si se intinde spre nord pana in creasta principala a Muntilor Parang. Are in componenta patru sate apartinatoare – Bercesti, Hirisesti, Pociovaliste si Sitesti, impreuna cu care totalizeaza 6.115 locuitori si are ca vecini comunele: Baia de Fier si Bumbesti Pitic spre est, Malaia si Voineasa (jud. Valcea) spre nord, Crasna spre vest, iar spre sud, Bengesti Ciocadia. De orasul Novaci apartine si Complexul turistic Ranca, situat la circa 1.600 m altitudine si pe mentele Ranca si pe muntele  Cornesu.

Intre aceste limite, altitudinea variaza de la 360 m – in extremitatea sudica a teritoriului administrativ (satul Pociovalistea), la 2.337 m – in Vf. Mohoru sau 2.365 m in Vf. Setea Mare, situate pe creasta principala a Muntilor Parang.

Pozitia localitatii, in arealul Subcarpatilor Olteniei si pe versantii sudici ai Muntilor Parang, determina varietatea si structura reliefului, tipul de vegetatie si lipsa surselor de poluare, elemente determinante in constituirea cadrului natural al teritoriului administrativ ce apartiune orasului Novaci.

Sursa: http://www.novaci-transalpina.ro/date-geografice/

Istoric

Novaciul este o veche aşezare umană, situată la poalele Munţilor Parâng, la o altitudine de 600 m, în apropierea izvoarelor râului Gilort. Cu o vechime atestată oficial în anul 1502, localitatea este, de fapt, mult mai veche, toponimiile şi vestigiile istorice plasând-o în timpul antichităţii.

Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa, populaţia Novaciului a suferit puternice influenţe demografice şi etnoculturale dinspre satele Mărginimii Sibiului şi din Valea Sebeşului. Mai demult, în perioada când situaţia politică a făcut din Mărginime un loc nesigur pentru viaţa ciobanilor, unii dintre aceştia au părăsit Sibiul şi şi-au mutat gospodăriile aici. Localnicii au fost primitori cu familiile sibiene, dar au avut grijă să-şi păstreze statutul de întemeietori ai satului, astfel că le-au permis nou-veniţilor să se aşeze pe cealaltă parte a râului decât cea locuită de ei, care se va numi de atunci Novaci-Străini, iar locuitorii ei – ungureni. Râul ce traversează aşezarea, Gilortul, a fost considerat graniţa ce marchează cele două identităţi coabitare.

Rezultatul acestor influenţe se regăseşte în graiul, portul şi tradiţia pastorală asemănătoare satelor de peste munte, ceea ce reprezintă puncte forte în dezvoltarea turistică a localităţii. Păstrarea acestui patrimoniu etnocultural este, alături de dezvoltarea infrastructurii şi a utilităţilor, unul dintre obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare a localităţii.

Deşi localitatea a fost ridicată la rangul de oraş, dispunând de o infrastructură urbană dezvoltată, profilul cultural al locului rămâne unul puternic rural, iar acest fapt poate fi observat, în cadrul lor natural, în satele componente ale Novaciului.

Aici, arhitectura şi tehnica populară specifice gospodăriilor ţăraneşti tradiţionale din zonele submontane, instalaţiile de prelucrare artistică a lemnului, a produselor lactate sau a lânii coexistă cu construcţiile moderne. Caracterul şi tradiţia acestei zone au determinat păstrarea de meşteşuguri artizanale cu specific local, precum ţesăturile executate manual (costum popular, ştergare olteneşti), cusături, prelucrarea artistică a lemnului.

Într-un viitor plan de promovare a activităţii turistice pentru oraşul Novaci, mesajul esenţial poate să se concentreze, în principal, pe originalitatea tradiţiei populare şi pe simbolurile din teritoriu: zona Rânca, peisajele naturale şi manifestările etnofolclorice tradiţionale. Dar până atunci mai sunt multe de făcut, de la site-uri de promovare, centre de informare turistică şi până la infrastructură.

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a Munţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de Târgu-Jiu.

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 24.250 ha (din care 6.608 ha este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu păduri) şi se întinde spre nord pâna pe creasta principală a Munţilor Parâng. Are în componenţă patru sate: Berceşti, Hirişeşti, Pociovalişte şi Siteşti, în care coabitează 6.422 de locuitori, şi se învecinează cu comunele Baia de Fier spre est, Mălaia şi Voineasa spre nord, Crasna spre vest.

Oraşul Novaci a fost atestat pentru prima dată într-un hrisov al lui Radu cel Mare de la 1502.
Există indicii documentare cum că ar fi existat din timpul lui Mircea cel Bătrân, însă cea mai sigură dată a atestării rămâne cea de la 1502.
În 1847 a luat fiinţă Plaiul Novaci, ca un important punct de vamă.

Pâna în 1968, pe teritoriul actual al oraşului, organizarea administrativă cuprindea: comuna Novaci cu satele Novaci – Români, Novaci – Străini şi Hirişeşti; comuna Pociovaliştea cu satele Pociovaliştea, Bălani, Ghebani, Huluba şi Siteşti; comuna Cernădia cu satele: Bereşti, Măgura şi Schela (Vlădoiu). În anul 1968, comuna Novaci a fost trecută în rândul oraşelor, la care au fost înglobate satele Novaci-Români, Novaci-Străini şi Schela.

Roxana Mazilu

Sursa: http://novaciranca.ro/info/prezentare/scurt-istoric-ranca-novaci.html