Orasul Nadlac

Orasul Nadlac-Arad

Asezare Geografica

Orașul este situat la extremitatea de vest a țării, în exclusivitate în Câmpia de Vest, la nord de râul Mureș. Este totodată cel mai important punct de trecere al frontierei pentru autoturisme între România și Ungaria. Suprafața totală a Nădlacului este de 133,15 km², din care suprafața arabilă este de 121,17 km².

Clima este continental-moderată, cu influențe sub-meditareneene, anual înregistrându-se o temperatură medie de 10-12 °C.

Istoric

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic și din perioada daco-romană.În secolul X așezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad.^[5] Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Între 1451–1446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruiește moșia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceștiau au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare și șanțuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oștirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oștile nobilimii și incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânire turcă. Prințul Eugen de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea așezării. Între 1802–1803 la Nădlac sunt colonizați slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriași.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegație la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Comuna a fost declarată oraș la 17 februarie 1968.

În data de 4 aprilie 2003, Mikulas Dzurinda, premierul Slovaciei, a întreprins o vizită la Nădlac și a promis că guvernul slovac va sprijini proiectele celor peste 20.000 de etnici slovaci din România.

Sursa: Wikipedia