Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Bacău » Orasul Darmanesti
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Darmanesti

Orasul Darmanesti-Bacau

 

Asezare Geografica

 

Este asezat in partea de vest a Judetului Bacau, in depresiunea intramontana Comanesti-Darmanesti, din grupa centrala a Carpatilor Orientali pe vaile Trotusului si Uzului, cuprinzand si zona de confluenta a celor doua râuri. Din aceasta zona se deschide si un traseu rutier transcarpatic prin pasul Uzului, care unea si in trecut valea Trotusului cu valea superioara a Oltului.

 

Vecini: -N – comuna Asau si orasul Comanesti;
-S – comuna Dofteana si Judetului Covasna;
-V – comuna Agas si Judetul Harghita;
-E – comuna Poduri, comuna Berzunti si comuna Dofteana.
Suprafata: 272 km patrati.

 

Geologie

Din punct de vedere geologic, in bazinul Uzului pot fi diferentiate doua zone:
. a) zona flisului cretacic si paleogen foarte raspandita si care ocupa toata zona montana;
. b) zona neogena intalnita in sectorul inferior al vaii, respectiv depresiunea postectonica intramontana Darmanesti.
Din schita de harta geologica, se pot separa in ordinea vechimii si stratificarii lor urmatoarele formatiuni geologice:
. a) panza flisului curbicortical: formata din depozite de flis cretacic inferior si cretacic superior cuprinzand:
gresii calcaroase si marnoase, marne verzi si cenusii.
. b) panza sisturilor negre: sisturi argiloase, gresii silicioase cu intercalatii de sisturi negre, argile rosii si verzi.
. c) panza de Tarcau: alcatuita din depozite cretacice si paleogene raspandite neuniform;
componenta: sisturi negre, gresii silicioase cu glauconit, sisturi marnoase tufacee.
Unitatea marginala: alcatuita in general din depozite cretacice, paleogene si miocene, reprezentate prin conglomerate cu sisturi verzi, prin gresii calcaroase, argile verzi si albe.

 

Clima: Vaii Uzului raportata la intrega suprafata a bazinului hidrografic al acestui rau permite sesizarea mai multor nuante climatice, factorii majori caren au introdus aceasta varietate fiind in primul rand localizarea geografica, complexitatea reliefului, si principalele componente de circulatiei generale a atmosferei.
Clima in partea vestica a orasului Darmanesti este cea specifica muntilor de altitudine mijlocie din Carpatii Orientali, iar in E corespunzator Depresiunii Darmanesti este un climat de depresiune (climat de adapost).
Media anuala a umiditatii aerului este 76%. In interiorul depresiunii datorita constructiilor si industriei se constata valori mai mici ale umezelii relative 60-70%, pe cand in unitatea montana valorile ajung la 80-84%.
. Nebulozitatea : este influentata de relief care joaca un rol de moderator la maselor de aer si al fronturilor.
In depresiune, datorita adapostului oferit de zona montana, aerul are caracter descendent, deci duce la destramarea norilor.
. Precipitatiile atmosferice: regimul pluviometric este determinat de pozitia geografica a regiunii si de relief astfel incat cantitatea medie anuala are valori cuprinse intre 630-1000 mm, aparand diferentieri nete intre sectorul inferior si cel superior al Vaii Uzului. Pentru unitatea montana cu altitudini pana la 1500-1600 mcantitatea de precipitatii inregistrata anual este aproximativ 1000 mm din care 650 mm cad sub forma de zapada, aici stratul mentinandu-se 120-180 zile.
In perioada de vegetatie cantitatea medie de precipitatii este de 480 mm pentru zona depresionara.
. Regimul eolian: aceasta este determinata de caracterul si frecventa sistemelor barice si de procesele circulatiei atmosferica, precum si de pozitia muntilor. Directia predominanta este V cu o frecventa de33.9% urmata de S-V cu frecventa de 17.1 %, apoi S-E cu 10.5 %, si cele din N cu 5.3%. Viteza medie a vantului este de 2.7 % m/sec., insa ca o curiozitate a zonei viteza cea mai mare. O au vanturile din N si N-V si nu vanturile predominante din V. Acestea ating uneori viteze de 20 m/sec.

 

Relieful: Relieful din bazinul Uzului prezinta o imbinare complexa de forme, in cadrul carora intalnim munti de inaltime medie si mica, dealuri si depresiune. Formele cele mai inalte de relief sunt reprezentate de muntii Nemirei cu varfurile: Nemira Mare 1648 m, Nemira Tiganca 1626 m, Sandru Mare 1639 m, Osoiul 1553 m, Carunta 1517 m. Orientarea culmii Nemira-Sandru Mare pe directia N-S au o influenta evidenta asupra directiei de curgere a paraielor.
Strabatuta de Uz pe o distanta de cca.12 km, Valea Uzului prezinta urmatoarele categorii de relief:
. a) reliefuri sculpturale de eroziune si denudatie:
Plaiurile (interfluvii joase si netede formate prin eroziunea liniara si laterala a apelor curgatoare, prin procesele erozive si denudationale de pe versanti) sunt o alta forma de relief componenta a Darmanestiului.
. b) reliefuri de acumulare fluvio-denudationala:
-terase;
-albie majora;
-glacisuri;
-conuri de dejectie;
Terase – inferioare – sunt separate de cele medii prin abrupturi accentuate.
– medii – (70-80m) sunt importante regiuni agricole (cereale, plante furajere, pomi).
Albia majora- prezinta din aval de lacul de acumulare “Poiana Uzului” si pana la confluenta cu raul Trotus are
latimi diferite care variaza intre 150-2000 m.
Glacisurile – apar la contactul dintre diferite nivele de terase si la contactul versantilor cu albia majora.
Conurile de dejectie – aceleasi contacte ca la glacisuri sunt parazitate de resturi profluviale.
– mai mari apar la confluenta paraielor de munte cu Uzul cum sunt cele ale paraului
de munte cu Uzul cum sunt cele ale paraului Izvorul Negru, Salavastru, Pitici si Boistea.
Platformele – forme mai inalte si mai vachi decat terasele.
– platforma inferioara – reprezetata prin martori de eroziune, asemenea unor mici podisuri. Intalnit in Dealul Maguricea (527 m), Deluceanu (525 m), Bradet sau Caraboaia (561 m).
– platforma mijlocie – reprezentata de Vf. Focul lui Ivan (745 m), Obcina Salatrucului (775 m), Dealul Mare (750 m).
Declivitatea – variaza la versanti intre 5-50 grade, la sectoarele de lunca intre 1-3 grade, iar pe interfluviisi podul teraselor valorile declivitatii sunt de 0-6 grade.

 

Este influentata de relief, clima, sol si factorul antropic. Ca urmare a complexitatii factorilor climato-orografici flora ne apare foarte heterogena, in ceea ce priveste compozitia
Se intalnesc doua etaje:
a) etajul boreal specific culmilor muntoase, cu climat aspru, constituie unul din etajele ce se remarca in distributia pe verticala a vegetatiei. Constituit din paduri de conifere, intre care predominant este molidul (Picea excelsa) incep de la altitudini de 8-900 m, in Muntii Ciuc si Nemira uneori amestecate cu brad(Abies alba). Fagul (Fagus silavatica) urca 2-300m. Un exemplu tipic il intilnim in bazinetul de la Chibritarie, de pe Valea Uzului, unde exista o frumoasa padure de gorun ce urca pina la 1000m. La limita superioara a acestui etaj isi fac aparitia pajistele de altitudine.
b) etajul memoral- este cel mai extins si corespunde padurilor amestecate de fag cu conifere, padurilor de fag si fag cu quercinee.
Padurile de amestec ocupa aproape toata zona muntoasa din cursul mijlociu al Uzului. Compozitia acestora este: fag, brad, molid, diverse specii tari(mesteacan, jugastru, carpen si paltin). La limita inferioara a acestui etaj intilnim padurile de fag amestecate cu quercinee, in special gorun(Quercus petrea), paduri care au mare raspandire in cursul inferior al Uzului pe dealurile care incadreaza depresiunea Darmanesti.
In ceea ce priveste rezervatiile naturale de vegetatie datorita exploatarii nerationale, in structur etajelor coniferelor unele specii valoroase(cum ar fi tisa-Taxus baccata) au disparut.
Astazi aceasta specie se mai gaseste sporadic in bazinul paraului Izvorul Alb. In treinmea inferioara a Vaii Uzului pe interfluviile si terasele din jur apar pasuni si fanete naturale, acestea avand o valoare nutritiva ridicata.

F A U N A

Fauna spontana din regiune apartine si ea provinciei central europene cu cele 2 subprovincii:
– subprovincia carpatica a padurilor de rasinoase;
– subprovincia pericarpatica a padurilor de foiase;
Padurile din sectorul strabatut de Uz din cadrul Carpatilor Orienatali sunt populate in primul rand cu mamifere. Dintre acestea au raspandire mai mare urmatoarele: cerbul, ursul,lupul, rasul, caprioara, mistretul, veverita,pisica salbatica.
Dintre pasari gasim: cocosul de munte,mierla, forfecuta, pitigoiul, ierunca,turturica,graurul, ciocanitoarea.
De un interes deosebit este fauna acvatica care cuprinde pastravul indigen(Salmo trutta fario) prezent pe Uz, cleanul si mreana.
Marea valoare piscicola a lacului Poiana Uzului consta in popularea sa cu o specie de pastrav obtinuta din incrucisarea pastravului indigen cu pastravul curcubeu. Fondurile de vanatoare ale Ocolului sivic Darmanesti sunt de bonitate ridicata, existand in prezent numeroase exemplare cu o valoare mare a trofeelor

Istoric

Actuala asezare Darmanesti isi are originea in perioada prefeudala ea facand parte din asezarile razesesti. A evoluat multe secole ca o asezare sateasca cu un singur nucleu central, inconjurat de grupuri de gospodarii in ariile poienite. Orase cu acelasi nume se gasesc in judete ca Suceava, Neamt, Prahova, Muscel. S-au purtat discutii despre prima atestare documentara. Darmanestiul apare citat in in sec. XVI-XVII, perioada in care Valea Trotusului era populata si cu asezari de nivel urban (Adjud si Targu Trotus). Vechimea popularii in bazinele Trotusului si Uzului este mare, dovada fiind toponimele:
“Paraul romanilor” si “Uz” numele celui din urma provenind de la “uzi”, un trib al pecengilor, fiind cunoscut faptul ca popoarele migratoare care au trecutpe teritoriul tarii noastre au folosit din plin pasurile carpatice.
Populatia care exista in zona s-a retras din fata migratorilor in munti, revenind dupa trecerea acestora in spatiul Vaii Uzului, unde au pus bazele satuluiDarmanesti, al carui nume provine de la conducatorul lor DARMAN.
Toponimul Darmanesti apare inscris in hartile vechi, din perioada Dimitrie Cantemir, alaturi de alte asezari. Friederich von Bawr (1781) a fixat Darmanestiul la gura raului Uz fiind format din 11 gospodarii plasate liniar pe partea stanga a raului Uz. Localitatea a cunoscut o evolutie in timp si spatiu astfel incat in anul 1989 s-a numarat printre localitatile ce au dobandit statutul de oras

Sursa: http://www.darmanesti.home.ro/

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.