Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Ilfov » Orasul Buftea
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Buftea

Orasul Buftea-Ilfov

 

Asezare Geografica

 

Buftea este aşezată în regiunea de câmpie numită “Câmpia Română”, în cunoscuta “Câmpie a Vlăsiei”, pe lunca râului Colentina, pe ambele părţi ale acestuia. În cadrul Câmpiei Vlăsiei, Buftea se află în compartimentul câmpiei Colentinei.
Din punct de vedere administrativ, Buftea face parte din judeţul Ilfov, fiind aşezată în partea de NV a acestuia, la o depărtare de circa 20 km nord de municipiul Bucureşti şi aproximativ 40 km sud de Ploieşti.
Resurse naturale: – păduri;
– lacuri (pe râul Colentina).
Turism:
Oraşul Buftea este înconjurat de o zonă plină de pitoresc.
În ceea ce priveşte locurile de agrement, menţionăm:
– Palatul Stirbey;
– Complexul “CALUL BĂLAN” – pe malul lacului;
– grădini publice şi de agrement.

Domeniul social şi cultural:
În oraşul Buftea există:
–  o bibliotecă orăşenească;
–  biblioteci şcolare.

 

Sursa: http://www.primariabuftea.ro/index.php/categorii/afisare/orasul_buftea/1

 

Istoric

Orașul Buftea se află așezat în partea de nord-vest a județului Ilfov, la 20 km nord de București, în Câmpia Vlăsiei, fiind străbătut de la nord la sud de râul Colentina, cu o salbă de lacuri și fiind înconjurat de o perdea deasă de păduri rămase aici mărturie a vechiului codru al Vlăsiei.

Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase asezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică ,o așezare neolitică, 8 din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea–al IV-lea, 2 din secolele al VI-lea–al VII-lea, 5 din secolele al IX-lea–al XI-lea, un tabu al vieții pe aceste zone.

Ca urmare a cercetărilor efectuate a fost identificată cea mai veche așezare de pe teritoriul actual al orașului Buftea, satul medieval Mănești de pe râul Colentina—așezare dovedită încă din perioada lui Mircea cel Bătrân, menționat pentru prima oară într-un hrisov dat de Alexandru al II-lea lui Mircea Voievod la 15 iunie 1577 prin care Domnul dăruia satul „cu tot hotarul” după ce-l moștenise de la bunicul său Mihnea.

Buftea, devenit oraș prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1113 din 27 mai 1968, este menționat pentru prima dată în hrisoavele vremii la 20 iulie 1752. Noua localitate cuprinsă în documente era continuatoarea satului Mănești.

Locuitorii orașului au participat la războiul de independență al României din 1877-1878 (în timpul căruia în satul Buftea a funcționat un spital pentru răniți, deschis de prințesa Maria Alexandru Știrbei), precum și la Primul Război Mondial, numele celor morți atunci fiind scrise pe Monumentul Eroilor din centrul orașului.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, satele Buftea și Bucoveni făceau parte din comuna rurală Bucoveni din plasa Snagov a județului Ilfov, împreună cu satele Atârnați, Buciumeni, Flămânzeni, Chitila, Mogoșoaia și Odăile, care totalizau 3157 de locuitori ce trăiau în 653 de case și 5 bordeie. În comună funcționau 2 mori de apă, 4 mașini de treierat cu aburi, 4 școli cu 74 de elevi (dintre care 26 de fete) și 4 biserici.

Datorită Prințului Barbu Știrbei, s-a realizat Fabrica de Conserve (1903), Fabrica de Vată (1900), Școala profesională (1902), Liceul (1924) opera lui Toma T. Socolescu, Biserica Sfânta Varvara (1934), Ateneu Popular (1934), Biblioteca Populară (1924).

La Buftea s-a semnat Tratatul Preliminar de Pace între România și Puterile Centrale la 5-18 martie, pe baza căruia încep la București la 9-22 martie tratativele în vederea încheierii păcii. Parafarea tratatului preliminar a avut loc la Palatul lui Știrbei aflat pe Domeniul Știrbei din Buftea semnat de guvernul condus de Alexandru Marghiloman.[necesită citare]

În 1925, comuna Bucoveni era reședința plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ Ilfov și avea aceeași compoziție și o populație de 4799 de locuitori.

Până la sfârșitul perioadei interbelice, comuna se numea deja Buftea, fiind în continuare în 1938 reședință de plasă. În 1950, Buftea a trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, comuna Buftea a fost declarată oraș, format din localitățile Buftea și Buciumeni (satul Bucoveni fiind inclus în Buftea), devenind parte din județul Ilfov. În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Între anii 1950 – 1956, în timpul colectivizării, primarul comunei Buftea subordonată raionului Răcari, a fost Niţu Cristache. Acesta a fost tatăl mai multor copii însă doar trei dintre aceştia au reuşit să ajungă să-şi întemeieze familii, restul decedând la vârste extrem de fragede datorită vieţii foarte anevoioase din acea perioadă. În prezent (n.r. 2014) doar unul dintre copii mai trăieşte şi anume Niţu Ecaterina în vârstă de 82 de ani, stabilită în regiunea Toscana din Italia. Fiica Ecaterinei, dr. Eugenia Vlad, fiind un medic care prin profesionalismul si devotamentul său aduce renume oraşului Buftea în provincia Toscana unde îşi desfăşuară activitatea. Niţu Cristache a locuit pe str. Mărăşeşti, nr.11 din oraşul Buftea până în anul 1990 când s-a stins din viaţă. Este inmormântat în cimitirul Buftea din centrul oraşului. (strănepoţi Eugen şi Adrian Duţă).

Sursa: Wikipedia

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.