Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Caraş-Severin » Orasul Baile Herculae
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Baile Herculae

Orasul Baile Herculae- Caras – Severin

 

Asezare Geografica

 

Staţiunea Băile Herculane este inconjurată pe latura estică de Munţii Mehedintţi, iar pe latura vestică de Munţii Cernei. De asemenea, valea râului Cernei traverseaza culoarul tectonic Grabenul Cernei.

Culmile şi văile sunt orientate în doua direcţii generale:

-una nord-est – sud-vest

-alta nord-vest – sud-est

Astfel, se pune în evidenţă paralelismul culmilor, Valea Cernei fiid paralelă cu culmile principale  dar şi cu şirul ciuciuvelelor şi geanţurilor calcaroase. Este remarcat şi paralelismul dintre văile afluenţilor pricipali cu culmile dintre ele, apropiate perpendicular pe valea Cernei.(L.Badea. 1981. pag.12)

Munţii Mehedinti, situaţi in partea estică, din punct de vedere petrografic sunt alcatuiţi din calcare recifale, de culoare albă, care sub influenta eroziva a apei s-a dezvoltat un relief carstic specific: pesteri, campuri de lapiezuri, doline, ponoare,crovuri etc.

Altitudinal, vorbind, Muntii Mehedinti au altitudini medii reduse, cu valori intre 1100-1500 m, cele mai mari altitudini fiind vf Domogled – 1105 m, Varful lui Stan – 1446 m.

Versantul nordic, traversat de valea raului Cerna, este abrupt, adanc fragmentat de paraie si cascadele acestor paraie.

Muntii Cernei, in vestul statiunii, spre deosebire de Muntii Mehedinti, prezinta o gama petrografica destul de variata: roci sedimentare, granitice si cristaline. Cele mai mari altitudini se inregistreaza unde domina rocile cristaline, versantii find abrupti si foarte putin fragmentati. Altitudinea maxima a Muntilor Cernei este de 1928 m. Spre Valea Cernei, datorita prezentei rocilor calcaroase, relieful este fragmentat.

Privită în ansamblu, Valea Cernei are aspectul unui culoar longitudinal ce separă doua şiruri de munţi sau două  culmi principale cu trăsături orografice:

-cei incluşi şirului Retezat-Godeanu

-cei din şirul Vâlcan-Munţii Mehedinţi

Sunt munţi care aparţin celor două trepte principale ale reliefului carpatic:

-munţii înalţii, peste 1700-1800 şi a munţilor mijlocii între 1000-1600m

Bazinul, după modul în care se desfăşoară şi se aşează are aspect de covată asimetrică cu marginile date de cele două culmi care se întâlnesc între vf. Paltina (2149m)  şi Şarba (1742 m) .

Relieful din Bazinul Cernei este caracterizat ca prezentând  o varietate accentuată, atât dispunerea în înălţime, cât  şi din înfăţişarea de detaliu(masivitate, fragmentare, versanţi ), şi din diferenţierea accentuată a masivelor.

 

  • Factorii climatici

Sunt influenţati de câţiva factori :

  • Poziţia geografică  a acestei regiuni (sud-vestul)ţării, la adăpostul Carpaţilor dovedeşte exisenţa prezenţa unui climat temperat –continental, subtipul bănăţean, moderat cu influenţe submediteraneene.Regimul climatic este influenţat  de masele de aer ciclonare sau anticiclonare, din vest şi din nord-vest.Astfel,vara  sectorul este invadat de masele de aer maritime,împinse de ciclonii atlantici,   care   aduc  ploi frontale şi umiditate mai mare.Iarna modelarea regimului climatic este  determinată de  circulaţia maselor de aer umede şi relativ calde din Atlanticul de   Nord .
  • Prezenţa Munţilor Cernei şi Mehedinţi au un efect puternic influenţând circulaţia maselor atmosferice.Acest baraj natural, la care participă şi Munţii Almăj, Semenic, formează un adevarat  obstacol în calea maselor de aer , producând şi o compartimentare naturală.Are loc o ascendenţă şi o descendenţa a ciclonilor mobili care vin dinspre vest, nord-vest.În perioada de ascendenţă are loc o scădere a temperaturii şi evapotranspiraţia , iar în zona de descendenţă datorită catabice a maselor de aer,temperatura creşte, umiditatea scade, crescând valorile evapotranspiraţiei.
  • Activitatea  ciclonală din Marea Mediteraneeană se face simţită, determinând temperaturi ridicate şi precipitaţii mai abundente ,în perioada de iarnă şi cea de toamnă.Activitatea ciclonilor meditearaneeni are importanţa în schimbările de vreme, cu precădere în timpul sezonului rece,dar şi restul anului.ele sunt răspunzătoare de precipitaţiile orografice care i-au naştere datorită transportului de aer umed.
  • Circulaţia tropicală determină o vreme instabilă(vara-iarna),dar călduroasă , cu descărcari electrice şi precipitaţii pe timpul verii, iar iarna timp închis şi umed.Acţiunea anticiclonuli siberian se face simţită iarna cu o durată maximă în februarie(cu temperaturi minime) şi una medie în iunie, în medie manifestându-se circa 115 zile pe an.
  • Arie depresionară ascunsă şi protejată de masive muntoase înalte, dar şi uluc între munţi , făcand parte din marele culoar depresionar ce desparte longitudinal munţii între Jiu şi Dunăre .Această poziţie îi oferă un regim climatic şi topoclimatic cu nuanţe de adăpost ,dar şi de canalizare a aerului în lungul culoarului.
  • Fragmentare accentuată  a bazinului şi o diversitate mare a formelor de relief, pun în evidenţă variaţii ale nunţelor climatice -diminuate sau amplificate.

Litologia şi gradul de acoperire  cu vegetaţie are o influenţă considerabilă.

Baziunul Cernei şi caracterul lui de culoar depresionar faţa de masivele înconjurătoare

Suprafata activă determină o gamă largă de variatii, în timp şi spaţiu, a tuturor  elementelor climatice

Radiaţia şi circulaţia amosferică au variabilitate redusă (Victor Tufescu 1971.pag 191)

Aceste influente determina temperaturi moderate, cu ierni blande si veri temperate, factori favorizanti turismului.

Din punct de vedere termic, temperatura medie anuala este de 9.5 grade C.

  • Temperatura medie pe parcursul sezonul rece este de -2 grade C, nr mediu de zile an.
  • Hidrografia
  •  Apele subterane

Apa meteorică înfiltrată in zonele înalte, de versant, nu gaseşte condiţii propice unei acumulări permanente, datorită constituţiei litostratigrafice a versanţilor, a căror permeabilitate mare avantajează o drenare rapida spre albia râului Cerna.

Pânza freatică se situează în vatra localităţii Băile Herculane, la cote inferioare suprafeţei morfologice cu cca 3 m in zonele de terasă, iar în zona de luncă, nivelul apei poate atinge suprafaţa terenului in perioade umede cu un maxim de precipitaţii şi ape mari pe Cerna. (Tiberiu Moraru 1970, pag. 91)

Pe seama apelor subterane (freatice şi de adâncime) a luat naştere staţiunea balneoclimaterica Băile Herculane. Sursa este constituita din 19 izvoare naturale cunoscute, din care 9 sunt captate si folosite. Din debitul total se foloseşte doar o parte in funcţie de necesităţi, restul devărsându-se liber in Cerna.

  • In jurul statiunii se cunosc 19 izvoare geotermale, situate de-a lungul Cernei, cu un debit bogat, medie 4000mc/zi, cu o radioactivitate ridicata.
  • Apele de suprafaţă

Prin includerea în sistemul hidrotehnic şi energetic Cerna- Motru-Tismana, în ultimele două decenii Cerna a atras atenţia cercetătorilor din numeroase instituţii de cercetare si proiectare cu scopul valorificării corespunzătoare a resurselor de apă.

S-au construit baraje, tunele de deviere de debit, captări, devieri de debite din bazinele învecinate in măsură sa asigure volumul de apă.

Râul Cerna cu o lungime de 87 km si cu un bazin alungit, îngust si asimetric, dupa modul de dispunere al afluenţilor şi de înrămurare a acestora spre obârşie, reţeaua hidrografica are un aspect penat-dentritic si o suprafaţă de doar 555 km2 . Râul Cerna a fost numit de romani Tierna, apoi Dierna, iar după venirea slavilor a căpătat numele care este actual şi astăzi

In general, este o reţea variată ca aspect şi ca regim, foarte puternic influenţată de diversitate litologică a bazinului. Prezenta pe o suprafaţă întinsă a calcarelor carstificabile determină modificări ale caracterelor reţelei de ape, manifestându-se total diferit de cele proprii regiunilor constituite numai din roci cristaline si eruptive.

Lacurile

Satisfacerea nevoilor mereu crescânde de energie electrică apă potabilă şi apă industrială, mai ales din bazinul Jiului a impus adoptarea unui plan de amenajare hidrotehnică prin sistemul Cerna- Motru-Tismana care a adus şi va aduce schimbări majore in bazinele celor  3 râuri. Astfel, s-au executat lucrări pentru valorificarea apelor, construcţii de baraje, captări, devieri de debite din bazinele învecinate in măsură sa asigure volumul de apă. Pentru a putea construi acest sistem s-au impus mai întâi construirea drumurilor de acces, organizarea şantierelor, ceea ce a dus la modificări substanţiale ale mediului. Principalele lacuri sunt: Iovanu şi Herculane.(Gâştescu P.1970 pag.341)

Lacul de acumulare Iovanu- are o suprafaţă de 6, 8 ha si s-a format pe cursul superior al Văii Cernei prin construirea barajului de la Valea lui Iovanu, la confluenţa pârâiului Iovanu cu Cerna.

Lacul de acumulare Herculane- are cca 4 km lungime si s-a format prin construirea barajului de la Herculane in scopul producerii energiei electrice şi menţinerii echilibrului apelor subterane din perimetriul staţiunii.

Este situat într-o zona accidentată unde valea are o laţime de cca 500m. In aval de baraj, în albia râului s-a construit o centrala hidroelectrică, având o putere de 33,9MW. Fundaţia lacului s-a realizat prin injecţii de consolidare, curăţirea si plombarea zonelor de brecii, armarea tălpii fundaţiei şi este construit din arocament cu nucleu impermeabil.

Pentru mărirea debitului a fost captaţi câţiva afluenţi ai Cernei: Craiova, Balmoş, Olanu.

  • Vegetatia, flora si fauna 
  • In arealul statiunii, pe versanti domina padurile de foioase, alcatuite in principal din fag si quernicee, precum si frasin, tei, ulm, etc.

Din punct de vedere cinegetic, in arealul inconjurator statiunii, in munti traiesc: ursi, cerbi, mistreti, capra neagra, rasi si lupi. De asemenea, in arealul vaii intalnim: vulpea, veverita, ariciul, jderul, bursucul, pisica salbatica, etc.

In acest areal exista o mare diveristate de reptile, incepand cu vipera cu corn, datorita influentelor submediteraneene, apoi sarpele de sticla, sarpele lui Esculap, soparla cenusie, scorpionul. De asemenea, broasca testoasa de uscat se intalneste in acest areal.Pinul Negru de Banat , specie endemică este foarte bine reprezentativă şi de asemea speciile de lepidoptere, fluturi care fac deliciul turistilor in periada verii.

Soluri

Fiind o zonă de vale , se remarcă prezenţa solurilor aluviale, mai ales în terasele Cernei.Pe dealurile înconjurătoare sunt soluri cu fertilitate destul de slabă a potenţialului agricol, fiind foarte multe livezi. Pe cuprinsul aşezării oraşului s.au efectutat lucrări agrotehnice de îmbunătăţire a calităţii.

 

Istoric

Un renume precum al Bailor Herculane nu se poate dobandi decat printr-o mostenire istorica, culturala si naturala incontestabila. Astfel istoria bimilenara a statiunii incepe odata cu prima sa atestare documentara in anul 153 e.n., atestare consemnata pe o tabula votiva descoperita in siturile arheologice deschise la mijlocul secolului XIX in zona localitatii.

Cunoscuta la inceputuri doar de legiunile romane stabilite in zona Severinului si de administratia romana a regiunii, statiunea devine in scurta vreme un important punct de atractie pentru aristocratia Romei antice. Descoperite si ingrijite de romanii de rand stabiliti in Dacia, miraculoasele izvoare termale ajung obiect de veneratie in intreaga lume romana, protectorul cultului inchinat lor fiind nimeni altul decat legendarul erou Hercules.

Odata cu Retragerea Aureliana si incheierea perioadei de dominare romana, meleagurile raman in grija celor ce urmeaza sa marcheze atat viitorul asezarii, cat si a istoriei unei noi natii. Cultul balnear patronat odinioara de zeitatile romane este inlocuit de cunoasterea spre care localnicii incep sa se deschida odata cu crestinarea. Astfel incepe sa primeze valoarea terapeutica a izvoarelor tamaduitoare mai degraba decat sacralitatea ce le-o asociau romanii.

Evul Mediu aduce asupra firului istoriei asezarii negura ce acopera aceasta intreaga perioada in contextul spatiului carpato-danubian, izvoarele istorice zgarcindu-se cu relatari din acele vremi.

In timpuri marcate de razboaie si de cotropiri straine, linistita vale a Cernei ramane insa neatinsa de schimbari. Dupa descrierile prezentate reginei Tereza de catre capitanii ostilor detasate in acest colt al noului Imperiu Austriac, intreaga asezare fusese schimbata doar de trecerea timpului, timp in care natura isi reproclamase ceea ce oamenii intemeiasera aici.

Incepand cu 1718, odata cu Pacea de la Passarovitz, istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane gaseste statiunea in reconstructie, sub o noua dominare ce ii intelegea potentialui incontestabil. Inceputa in 1736, reconstructia si modernizarea “bailor” si a infrastructurii este facuta cu ajutorul granicierilor banateni. Majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant sunt construite in aceasta perioda infloritoare.

Statiunea incepe sa atraga din nou inalta societate, fiind vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care: Imparatul Iosif al II-lea , Imparatul Francisc I si Imparateasa Charlotte, Imparatul Franz Joseph si Imparateasa Elisabeta. In 1852, Imparatul Austriei numeste Baile-Herculane drept “ceea mai frumoasa statiune de pe continent”, iar minunatiile naturale ale Vaii Cernei isi gasesc loc in jurnalul intim al imparatesei Elisabeta, in care Baile Herculane sunt o prezenta incantatoare si aparte, jurnal expus in Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepând cu anul 1922.

La toate aceste atracții se adaugã cadrul natural deosebit de pitoresc al stațiunii, cu
pãduri seculare de brazi, pini, stejari și arini, la adãpost de vânturi puternice, prin munții din jur, cu un climat cu acțiune calmantã, de cruțare, cu influențe submediteraneene. Traseele de drumeție din jurul stațiunii, amenajate cu foișoare și bãncuțe pentru odihnã, frumusețea peisajului precum și aerul proaspãt și curat, cu o puternicã concentrare de ioni negativi, oferã condiții excelente pentru relaxare, refacerea forțelor fizice și intelectuale ale vizitatorilor. Este binecunoscut faptul cã împãrãteasã Elisabeta (sau Sisi, cum mai era cunoscutã) era îndrãgostitã de aceste locuri, fiind oaspetele stațiunii de cinci ori, ultima datã, în anul 1896, împreunã cu soțul ei, împãratul Franz Iosif. Fiind pasionatã de frumusețile naturii, împãrãtesei îi plãcea sã se plimbe pe traseele din jurul staþiunii, însoþitã numai de o doamnã de onoare și de o cãlãuzã localã.
În timpul sejurului ei din anul 1887, petrecut la vila care-i poartã numele, din Bãile Herculane, se întâlnește cu regele Carol I al României și cu soția acestuia, regina Elisabeta (cunoscutã sub pseudonimul de Carmen Sylva), gãzduiți la Hotelul Franz Iosif (actualmente, Hotelul Decebal).

Dezvoltarea la care ajunsese stațiunea în acea perioadã, precum și renumele dobândit, explicã interesul pe care-l manifestau suveranii vremii nu numai de a vizita Bãile Herculane ci și dea beneficia de efectul curativ al apelor termominerale.
În acest context, nu este de mirare faptul cã în anul 1896, trei personalitãți politice importante ale vremii, împãratul Austro-Ungariei, Franz-Iosif, regele Carol I, al României și regele Alexandru I al Serbiei și-au dat acordul pentru a se întâlni la Bãile Herculane și pentru a avea loc, la Salonul de curã din cadrul complexului Casino, prânzul oficial, de galã, cu ocazia festivitãților de deschidere a canalului navigabil Porțile de Fier.
În perioada interbelicã zestrea edilitarã a stațiunii Bãile Herculane se îmbogãțește cu Hotelul Cerna, construit în stil autentic românesc dupã planurile arhitectului Ioan Precup.
A treia etapã de dezvoltare a staþiunii a reprezentat-o perioada deceniilor 7-8 din sec. XX, când a avut loc o renaștere a stațiunii, în urma investițiilor realizate înregistrându-se o influențã extraordinarã de turiști interni și internaþionali. Din aceastã perioadã dateazã Hotelul Hercules (1968), restaurantul Hercules (1971), restaurantul Grota Haiducilor (1973), Hotelul Roman (1975), Hotelul Diana (1977), Hotelul Afrodita (1979), Hotelul Minerva (1985), precum și hotelurile Domogled (1973) și Dacia (1982).
Bãile Herculane în al doilea deceniu al mileniului trei: “Stațiunea renaște!”
Bimilenara stațiune de pe Valea Cernei, a traversat o perioadã mai puțin fastã din 1990
pânã în 2010, când investiþiile din sec. XIX și din deceniile 7 și 8 ale sec. XX au ajuns într-un stadiu avansat de degradare. Singura investițe semnificativã din centrul istoric a fost reabilitarea Pavilionului 7 (Hotel Ferdinand) și a Bãilor Diana și reintroducerea în circuitul turistic. Alte investiții particulare realizate în aceastã perioadã au avut ca obiectiv pensiuni și hoteluri particulare de mici dimensiuni.

Al doilea deceniu al mileniului trei începe cu proiecte de investiții importante, atât particulare cât și ale administrației publice locale condusã de primarul Nicușor Vasilescu.
Astfel, noii proprietari ai monumentelor din Centrul Imperial Istoric deruleazã lucrãri de
reabilitare la Hotelul Decebal, Hotelul Traian, Pavilionul 5. Vila Elisabeta beneficiazã de un proiect guvernamental de reabilitare, dupã finalizarea acestor lucrãri, urmând a gãzdui muzeul stațiunii.
Investiții semnificative s-au derulat în 2010, 2011, 2012 când noii proprietari ai marilor hoteluri Diana și Afrodita au reușit sã reabiliteze și sã repunã în funcțiune aceste complexe hoteliere. De asemenea, Hotelul Roman a face obiectul unui proiect de reabilitare inițiat de noul proprietar, fiind reintrodus în circuitul turistic din anul 2010.
 Administrația publicã localã a terminat reabilitarea infrastructurii fizice a Strãzii Romane în cadrul unui parteneriat transfrontalier cu orașul Veliko Gradište din Serbia. Alte proiecte finalizate sau în curs de finalizare, cum ar fi: construirea unei sãli de sport și a unui sediu nou ultramodern pentru Grãdiniþa cu program prelungit, reabilitarea izvoarelor publice, reabilitarea Vilei Elisabeta, reabilitarea și extinderea cinematografului și transformarea acestuia în Centru multicultural fac parte dintr-un program mai amplu de reabilitare a stațiunii, derulat de Primãria din Bãile Herculane sub deviza „Stațiunea renaște!”

Sursa: http://primaria.baile-herculane.ro/despre/istoric/    

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.