Breaking News
Home » Municipii şi oraşe » Mehedinţi » Orasul Baia de Arama
GEKO's WorkGroup Inc.

Orasul Baia de Arama

Orasul Baia de Arama-Mehedinti

 

Asezare Geografica

 

Situat în partea de nord-vest a Olteniei, în Podisul Mehedinti, într-un tinut cunoscut sub denumirea de Plaiul Closani, orasul Baia de Arama se adaposteste într-o mica depresiune ca într-un cuib, încurajat fiind de dealurile din jur (Dochiciu, Dealul-Mare, Cornetul) si traversat de paralela de 45 de grade. Tot de Baia de Arama apartin si localitatile învecinate: Brebina, Titerlesti, Bratilov, Marasesti, Stanesti, situate pe valea cu acelasi nume si Dealul Mare, situat pe cota cea mai inalta care domina întreaga zona. De pe un deal dintre Apa Neagra si Negoiesti, cu numele de basm, Zâna, Ani Spineanu din renumita familie a Spinenilor cu radacini la Bâriac si Pades, a realizat schita întregii zone dominata de Piatra Closani, una dintre cele mai importante înaltimi de dincoace de Cerna.

Prin pozitia sa geografica Baia de Arama apartine carstului mehedintean, desi acesta este mai bine reprezentat în loclitatile înveicinate (Ponoarele, Closani, Izverna):

„De la Baia de Arama” catre rasarit orizontul se deschide din nou. Lunca neteda a apei Brebina,inundabila de toamna pâna primavara, aminteste poliile Izverna-Nadanova si Balta-Prejna. Desi închisa în mare parte cu un relief alcatuit din alte roci decât calcare, totusi nu-si pierde caracterul de polie. Lipsa urmelor de terase, orizontalitatea perfecta, tufarisurile de anini, salcii, rachiti prezenta baltoacelor si absenta asezarilor sunt caracteristici care o aseaza în rândul formelor carstice evoluate”.

Carstul a fost identificat sub forma unui uluc depresionar produs din vremurile trecute:

Prezenta acestui uluc depresionar se datoreaza îndeosebi variatiei petrografice si structurii litografice, fiind format, în general, în partea superioara a formatiunilor sedimentare de sub cristalinul getic, în marginea acestuia dinspre sinclinal. Doar în partea nordica, de la nord vest de Busesti pâna la est de Baia de Arama, eroziunea a ajuns în unele porsiuni, pâna la formatiunile granitice din fundament. În cadrul acestui uluc depresionar sau în apropierea lui se gaseste zona cea mai importanta a carstului din acest podis. Depresiunea se evidentiaza mai bine între localitatile Baia de Arama si Nadanova si mai slab între satle Sfodea si Cireşu.

Acest carst este presarat de un mare numar de pesteri binecunoscute prin comorile lor:  Bulba, Closani, Ponoarele, Izverna, Topolnita.

Pestera Bulba isi etaleaza minunatele galerii sub localitatea Ponoarele, desi intrarea ei se afla la hotarul cu Baia de Arama, în locul unde iese la lumina râul Bulba. Cu toate ca are o arcada impunatoare, intrarea este bine mascata din interior si foarte accesibila din pricina apei care aproape ca umple sifonul în perioada de toamna si în primaverile ploioase. Chiar acolo, în vecinatatea locului numit La ocne, pe formele calcaroase acoperite cu un strat subtire de pamânt, se dezvolta o vegetatie saraca (corn, paducel,maces) si o iarba marunta care se usuca vara din cauza secetei. Desi predomina calcarele, adesea iese la iveala si cristalinul autohton:

De-a lungul zonei anticlinale Baia de Arama-Vârciorova, de sub formatiunile sedimentare, iese cristalinul autohton între Baia de Arama si Cernavârf . Suprafata întinsa la acelasi nivel mijlociu de 500 metri pe care o ocupa paturile mezozoice dezvaluite de sub pânza getica în partea centrala si nordica a podisului arata ca aici anticlinalul a avut cea mai puternica bombare. Asa ne explicam de ce aici întâlnim cornetele cele mai înalte, cu suprafetele cele mai întinse. Placa de calcare mult dezvaluita nu a putut fi macinata tot asa de usor de agentii externi cum s-a întâmplat în partea de S.V., mai îngustata a zonei anticlimale.

Straturile mai bogate de sol sunt acoperite cu pajisti, fânete si paduri de fag, gorun, carpen, frasin. Pe lânga ape cresc în voie aninul, salcia si rachita, iar padurile erau pe vremuri populate de animale salbatice: vulpea, caprioara, tapul, iepurele, veverita, viezurele, porcul mistret si chiar lupul sau ursul. Dintre raritati mentionam: vipera cu corn ( Vipera ammodites), scorpionul ( Euscorpius charpathain), broasca testoasa ( Testudo hermani) si o serie de sopârle.

Alaturi de paduri si pasuni, o bogatie deosebita o reprezinta apa, caci tinutul este bogat în izvoare limpezi care influenteaza si climatul, dându-i un aspect placut chiar în verile secetoase.

Orasul este strabatut de râul Bulba care izvoraste din pestera cu acelasi nume aflata în legatura cu cea de la Ponoarele printr-un sistem de sifoane, prin care se scurge apa lacului Zaton, comunicând cu Bulba, pe principiul vaselor comunicante. La mijlocul secolului XIX-lea o calatoare straina se arata încântata de pozitia geografica a acestui loc: ”Baia de Arama este un mic orasel situat în mijlocul Carpatilor în cea mai delicioasa si cea mai pitoreasca pozitiune. Acest orasel sau târg format de frumoase casute este înconjurat de gradini, ograzi, livezi ce-i dau cea mai placuta si cea mai desfasuratoare priveliste. Isvoarele, pâraiele ce curg din munti si se îndreapta spre câmpiile dimprejur sau o apa, sanatoasa si limpede ca cristalul.

 sursa informatiilor: Cartea “Baia de Arama”, scrisa de domnul profesor Cornel Boteanu, sponsorizata de Consiliul Local Baia de Arama, sub conducerea domnului primar ing. Dunarintu Ionel-Rafael.

Istoric

 

Presarate de izvoare, pajisti si nenumarate formatiuni calcaroase si marginite de munti ca de zidurile unei cetati naturale, aceste tinuturi au  fost locuite înca din timpuri stravechi de stramosii nostri geto-daci. Coborând de la Vârful lui Stan sau de la Piatra Motrului, tinutul pâna dincolo de Glogova, pe Valea Motrului, tinutul se desfasoara sub forma unui amfiteatru natural, o adevarata ilustrare a notiunii de „plai” asa cum fusese ea definita de Blaga, autorul studiului despre ‘spatiul mioritic”: “un plan deschis pe o coama verde de munte, scurs molcom la vale”.

Denumirea de plai s-a impus pentru întreaga zona asa cum se desprinde din catagrafia anului 1819 ( Plaiul Muntelui) sau cea din 1931 (Plaiul Closanilor) care a ramas vie în constiinta locuitorilor. Ea este legata de înaltimea Piatra Closanilor care domina tinutul, caci urme ale existentei umane s-au descoperit din timpurile stravechi în aceste parti. Multe se pastreaza în muzee, iar altele se pastreaza înca în vitrinele din scoli (ciocane de piatra slefuite, înmanusate sau gaurite descoperite la Baia de Arama, la Marasesti, Negoiesti sau Ponoarele).

Au fost,de asemenea gasite aici unele topoare de arama (dintre care unul îl pastram la punctul muzeistic ), dovada ca arama se prelucra în acest tinut. Ea avea, potrivit specialistilor, calitati deosebite :

“Cuprul de la Baia de Arama nu contine argint ca cel din Transilvania, ceea ce deosebite în mod sigur cele doua centre din Romania.”

Istoricul Dumitru Berciu mentiona descoperirea unui vas de tip Keroni apartinând culturii Salcuta “Vase Kernoi din care avem un singur exemplar de la Closani. El se înrudeste cu cele din Troia, cu cele din Tessalia si cu vasul de la Toszy din epoca timpurie a bronzului. În dealul care strajuieste partea vestica a orasului Baia de Arama si poarta numele Dochiciu, au fost descoperite câteva monede dacice:

“În afara de tezaure s-au descoperit în Oltenia o multime de monede dace razlete în toate partile provinciei .Notam astfel pe cele de la Orodel (judetul Dolj), Baia de Arama (judetul Mehedinti)…”

O astfel de moneda, reprodusa de istoricul amintit, poarta pe una din fete figura unui rege dac (probabil Durapaneus), iar pe cealalta parte, calul si calaretul, un adevarat model istoric de luptator (Manimazos, Heros, Hercules), asa numitul calaret trac. Speologul Cristian Lascu, cel care a cercetat comorile subterane ale tinutului, marturiseste ca a descoperit  într-o pestera dintr-o zona urmele unei vetre si un ac de os din neolitic :

“Il pastrez, si azi ma leaga cu un fir imaginar, dar cert de termearul necunoscut din neolitic, care aflam în plina aventura si ca descoperim colturi de pamânt nestiute de om”.

Satul Bratilov care apartine astazi orasului Baia de Arama, era amintit chiar la începutul domniei lui Mircea cel Batrân, în anii 1931-1392, într-un document prin care  se dadeau manastirii Tismana mai multe privilegii printre care si venitul de la minele de acolo.

În regiunea de veche traditie miniera Olteniei se men?iona la sfârsitul secolului al XVI-lea, pentru prima oara în documente, satul Baia de Arama în  proprietatea boierilor Glogoveni.

Despre geografia umana a tinutului s-a ocupat si George Erdeli, care mentiona vechimea localitatii Baia de Arama: ,,Localitatea Baia de Arama” apare pentru prima data înscrisa pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, timarita la padova, în 1718, sub numele de Minera di Rama pozitionata la sud de râul Motru. De asemenea ea mai este semnalata si în harta lui Frederich Schwartz (1723). Localitatea  este amintita sub numele  de Calchis (arama) de catre Stefanus Bizantinus în regiunea schitiei. Cel care a detaliat  aceste elemente a fost Nicolae Densutianu, care o identifica, într-o carte fabuloasa, cu stravechea Calcis, idee preluata si de catre alti cercetatori:

,,Originea aramii era tot în cazul scitica cum acesta o constata în epoca asa numita a aramii ce caracterizeaza Carpatii. În particular, orasul Chalcis din Scytia, de care face amintire Stephan Bizantinul nu putea sa fie altul decât asa numita Baie de Arama din partile de apus ale României unde administratia austriaca constatase înca pe la anul 1719 ca aceste mine lucrate înca din timpurile cele mai vechi erau aproape toate sleite, unde colinele si pe toate vaile dinprejur se pot cunoaste si astazi nenumarate urme de ocne si escavari dupa sistemul arhaic.

Dealurile si în special cel numit Ocne, unde se mai vad si acum puturile de extractie, erau bogate în minereu de cupru, fapt care a determinat reluarea exploatarii armatei consemnata din timpul domniei lui Mircea cel Batrân. Extragerea minereului atingea un punct de vârf în perioada domniei lui Matei Basarab, care se pare ca ar fi trecut prin aceste locuri, la fel ca si Mircea cel Batrân, asa cum  arata P. Gârboviceanu:

Mateiu a fost biruit si cu mai multi boieri au primit spre Tismana, unde au stat închis 10 zile, fiind urmariti de oamenii lui Leon sub conducerea banului Boul, cumnatul sau. De  aici Mateiu împreuna cu boierii între care se afla si  Tudosie Mehedinteanul au pornit spre Izverna la casa batrânului spatar Stoica, iar el povatuind-ul i-a sus la munte si au trecut apoi la Hateg.

Dupa ce s-a întors din Ardeal pe acelasi drum, fiind întâmpinat de boieri în selistea Prestinii  si s-a instalat ca domn am tarii Românesti, Matei Basarab a încurajat exploatarea cuprului facând anumite înlesniri pentru atragerea mesterilor straini în zona.

sursa de inspiratie: Cartea  “Baia de Arama”, scrisa de  domnul profesor Cornel Boteanu, sponsorizata de Consiliul Local Baia de Arama, sub conducerea domnului primar  ing. Dunarintu Ionel-Rafael.

Sursa: http://www.primariabaiadearama.ro/orasul/istoric/

 

 

 

About GEKO

TOTUL în viaţă are un sens... NIMIC din ea nu se petrece întâmplător...

Check Also

Orasul Panciu

Orasul Panciu-Vrancea   Asezare Geografica   Orașul se află în partea central-estică a județului, pe …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.